Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova

Avem o resursă de energie regenerabilă pe care o pierdem sau o distrugem, în loc să ne încălzim casele cu ea: deșeurile de vegetație, care pot fi transformate în biocombustibili solizi. În Republica Moldova, cărbunele, păcura, gazul pot fi înlocuite în proporție de vreo 31% cu peleți și brichete din deșeuri agricole, cum ar fi cele de la porumb, floarea-soarelui, de la cereale și alte culturi, de la reziduurile forestiere, din spațiile verzi, podgorii și livezi.

Specialiștii spun că 1,8-2 kilograme de peleţi au o valoare calorică egală cu cea a unui metru cub de gaze naturale. Comparativ cu combustibilii fosili (cărbuni, gaze, păcură), biomasa degajă mult mai puține emisii de carbon și ne poate asigura căldură mai ieftină.

Piața de biocombustibili solizi urmează a fi îmbunătățită și ajustată la standardele europene în următorii ani – un regulament în acest sens a fost aprobat de Guvern pe 20 noiembrie. 

În total, Republica Moldova dispune anual de 1,8 milioane tone de diverse deșeuri vegetale și de alte tipuri de materie primă pentru producerea biocombustibilului solid. Cu această cantitate, am acoperi aproape o treime (31%) din consumul de energie termică al țării, potrivit unui studiu recent. În acesta se constată: „Biomasa este una dintre cele mai accesibile surse regenerabile de energie din Republica Moldova, cu un potențial energetic înalt, dar este utilizată limitat, ineficient și deloc pentru a genera energie electrică sau termică centralizată”.

Cea mai importantă sursă de biomasă folosită acum în scopuri energetice provine din fondul forestier – în primul rând, lemnul de foc. Dar ca biomasă mai pot fi utilizate paiele de cereale și tulpinile de porumb, cojile de semințe și tulpinile de floarea-soarelui, rumegușul și deșeurile lemnoase, inclusiv cele de pe plantațiile de viță-de-vie, reziduurile din procesarea fructelor și legumelor (coji, sâmburi, resturi de pulpă) ș.a.

Potrivit specialiștilor, 1,8-2 kilograme de peleţi au o valoare calorică egală cu cea a unui metru cub de gaze naturale.

Producerea peleților ar însemna noi locuri de muncă în sate

În Republica Moldova activează acum 42 de producători de biocombustibili solizi, iar peste 300 de instituții publice se încălzesc cu biomasă, potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Cel mai mare potențial de biomasă îl deține regiunea de nord – 51, 2% din total, în timp ce regiunii de sud îi revin 27,2%, iar cele de centru – 21,6.

Producția de peleți și brichete din biomasă poate aduce importante beneficii economice – s-ar reduce importul de combustibili și ar fi create noi locuri de muncă în mediul rural.

Însă avem nevoie de investiții în dezvoltarea unei infrastructuri cu utilaje specializate (presă pentru peleți/brichete), lanțuri logistice între fermieri, producători și consumatori.

Guvernul a adoptat un regulament în scopul dezvoltării pieței de biocombustibili

Guvernul a adoptat la 20 noiembrie, la propunerea Ministerului Energiei, un regulament care prevede îmbunătățirea pieței de biocombustibili solizi și ajustarea acesteia la standardele europene.

Regulamentul conține reguli stricte pentru etichetare și certificare, astfel încât fiecare utilizator să poată face alegeri informate și să aibă garanția unui produs de calitate.

„Consumatorii trebuie să înțeleagă clar ce cumpără. Capacitatea calorică a unui produs este un indicator esential, care trebuie comunicat transparent”, a menționat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit lui, producătorilor de biocombustibili solizi le va fi asigurată o piață mai stabilă și predictibilă, pentru a-și facilita planificarea și investițiile pe termen lung. Totodată, autoritățile de supraveghere a pieței vor avea un cadru mai clar de reglementare și monitorizare.

Regulamentul a fost elaborat cu suportul suportul PNUD și al Guvernului Japoniei.

Potrivit ministrului Energiei, criza energetică care afectează Republica Moldova începând cu toamna anului 2021 a evidențiat importanța sectorului biocombustibililor pentru economia națională, dar și din punct de vedere al securității energetice.

Avantajele biomasei au fost popularizate în cadrul unui proiect UE-PNUD

În prezent, peste 300 de instituții publice din Republica Moldova (școli, grădinițe, cămine culturale) au cazane pe biomasă și își produc căldură și apă caldă cu peleți, brichete și lemne de foc datorită proiectului „Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană (UE) și implementat de PNUD Moldova.

Utilizarea biomasei a înregistrat o creștere vertiginoasă în 2012 – 2017, datorită proiectului menționat, dar apoi a bătut pasul pe loc, din lipsă de bani. Statul n-a putut investi în acest domeniu, continuând să consume cărbune, gaze naturale, păcură, n-a avut resurse financiare pentru a-i sprijini pe producătorii de biocombustibil și procesatorii de biomasă.

La acest link poate fi citit studiul „Potențialul de biomasă în Republica Moldova, 2024”, elaborat în cadrul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.