Nu e furtună din Sahara. E sudul Moldovei, fără fâșii forestiere

Furtună de praf în sudul Republicii Moldova. Nu e din deșert, ci de pe câmpurile noastre, rămase fără vegetație și fără fâșii de protecție. Solul fertil dispare pur și simplu sub ochii noștri — luat de vânt, grăunte cu grăunte. Eroziune eoliană i se spune. O pierdere tăcută, un tablou devastator. 

877 000 de hectare din suprafața agricolă a republicii sunt afectate de eroziune (cca 150 000 sunt puternic erodate). 

Pierdem anual aproximativ: 

26 milioane de tone de sol fertil 

700.000 tone de humus 

50.000 tone de azot 

34.000 tone de fosfor 

597.000 tone de potasiu 

Lipsa perdelelor forestiere agravează totul: în anii ’50-’60 s-au plantat peste 50.000 ha de fâșii forestiere în Moldova. Astăzi, din cele ~30.000 ha existente, peste jumătate sunt degradate sau complet nefuncționale. 

Ce putem face? 

– Proprietarii terenurilor agricole: să planteze fâșii forestiere, în primul rând! 

Există și soluții complementare: culturi de acoperire, resturi vegetale lăsate pe sol, reducerea arăturilor adânci și montarea unor bariere temporare împotriva vântului. 

– Noi să plantăm cât mai mulți copaci, să punem umărul la acțiunile de plantare, că este foarte mult de lucru. 

– Entitățile statului (primăriile, @Moldsilva, Ministerul Mediului care gestionează Programul Național de Împădurire etc.): să planteze fâșii forestiere de protecție acolo unde terenurile nu sunt proprietate privată, să convingă agricultorii să plnteze fâșiile forestiere, să le ofere suport în acest sens și, de ce nu, chiar să-i impună prin lege. 

Dar cel mai important pas este să nu mai ignorăm. Așa arată deșertificarea. Nu într-un viitor îndepărtat. Ci acum. 

 Citește și: Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap