Alertă de aer poluat: când autoritățile strâng din umeri, ne protejăm sănătatea pe cont propriu. Purificatorul de aer – o soluție modernă

Autoritățile pot opri o sursă de poluare a aerului dacă este una aflată pe teritoriul țării și reprezintă o activitate umană. Însă atunci când aerul este alterat ca urmare a fenomenelor/condițiilor meteo sau sursa poluării se află pe teritoriul altei țări, autoritățile n-au cum schimba situația. Singurul lucru pe care-l pot face este să informeze și să facă recomandări.

Din acest motiv este important să știm cum ne descurcăm pe cont propriu în cazul unei alerte de aer poluat, ce greșeli ar trebui să evităm.

Vă spunem în acest articol și ce aparate de purificare a aerului din casă există pe piața locală și de ce parametri să ținem cont la cumpărarea unui asemenea dispozitiv.

Ceața amplifică poluarea aerului

În această iarnă anormal de caldă avem perioade prelungite de zile cu ceață – un factor cu urmări negative pentru calitatea aerului. Ceața contribuie la acumularea poluanților în aer, aproape de sol, se formează smog (eng.: „smoke” – fum și „fog” – ceață).

Picăturile fine de apă din care constă ceața absorb particule ale poluanților emanați de traficul auto, întreprinderi, cazangerii – PM2.5, PM10, oxizi de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂) și alte gaze. Prin dizolvarea acestor substanțe în picăturile mici de apă, în aer se formează compuși mai toxici, cum ar fi acidul sulfuric și acidul azotic.

Anume acest lucru s-a întâmplat în Republica Moldova în zilele cețoase din ianuarie și februarie.

„Norma sanitară” a fost depășită de 1,2 – 1,3 ori în Chișinău și Bălți

În zilele cu ceață, la Chișinău și Bălți, care sunt orașele cu cel mai intens trafic auto și cu cele mai multe activități industriale, au fost depășite de 1,2 – 1,3 ori concentrațiile maxime admisibile pentru dioxid de azot, aldehidă formică ș.a. Depășiri ale normelor sanitare au fost constatate mai ales în apropierea zonelor industrale și în locurile cu trafic aglomerat, a anunțat Agenția de Mediu.

În Chișinău, cel mai poluat aer l-au avut pe final de ianuarie sectoarele Botanica, Râșcani și Centru (în special, a fost depășit nivelul admisibil de dioxid de azot, care provine de la traficul auto și activitățile industriale).

Dacă ceața persistă zile în șir, poluanții nu se dispersează rapid, concentrațiile lor rămân ridicate pentru mai mult timp, afectând sănătatea respiratorie. Foarte multe persoane s-au plâns în asemenea zile că le este greu să respire, resimt oboseală și nu pot dormi bine. Atunci când calitatea aerului este proastă, efectele nocive sunt resimțite cel mai puternic de către copii și vârstnici, care au organisme mai sensibile.

 Cum ne ajutăm cu forțe proprii în asemenea cazuri?

În primul rând, avem posibilitatea să ne informăm despre calitatea aerului urmărind datele anunțate zilnic pentru întreaga țară de Agenția de Mediu.

De asemenea, informațiile de la cei 10 senzori instalați în Chișinău de ONG-ul „Renașterea Rurală ne pot fi de folos – le găsim afișate accesibil, atractiv și însoțite de recomandări pe pagina web „Chișinău, strop de aer”.

Nu stăm mult pe afară, nu practicăm sporturi și activități fizice grele. În zilele cu aer poluat, este bine să evităm aflările prelungite în aer liber. Mai ales dimineața și seara, când concentrația gazelor de eșapament este mai mare. În zonele cu mai multă vegetație aerul este mereu mai curat, pentru că este filtrat de arbori și celelalte plante.

Masca de protecție filtrează aerul. Măștile de protecție N95 sau FFP2 sunt mai scumpe, dar reduc cu adevărat inhalarea particulelor fine de poluanți din aer. Dar, la nevoie, și o mască medicinală simplă sau fularul tras peste nas sunt mai bune decât nimic – cu siguranță, pot opri impuritățile mai mari, precum firele de nisip aduse de cicloanele din deșert.

Aerisim locuința după ce ceața se risipește. Casa trebuie aerisită la momente potrivite – dimineața foarte devreme și seara foarte târziu, când poluarea este mai redusă. Nu este cazul să ne aerisim casa atunci când afară persistă ceața și cunoaștem că aerul este poluat.

Plantele de interior ne vin în ajutor – majoritatea plantelor de ghiveci pot contribui la îmbunătățirea calității aerului din casă.

Suprafețele și textilele din casă trebuie curățate regulat – praful și particulele poluante se acumulează pe mobilă, perdele, covoare etc.

Hidratează-te bine – apa ajută la eliminarea toxinelor din corp și menține căile respiratorii umede.

Consumă alimente bogate în antioxidanți – fructele și legumele colorate (morcovi, spanac, afine, roșii) protejează celulele împotriva efectelor poluării.

Include alimente antiinflamatoare – ghimbirul, uleiul de măsline reduc inflamațiile provocate de poluanți.

Exerciții de respirație – tehnicile de respirație profundă ajută la curățarea plămânilor (bineînțeles, se practică în condiții de aer curat).

Purificatorul de aer – există modele compacte, pentru încăperi mici, și aparate mai mari

Aerul din apartament/casă poate fi curățat cu ajutorul purificatoarele de aer. Acestea au formă cilindrică sau dreptunghiulară, funcționează cu energie electrică, pot fi montate pe perete sau plasate pe podea. Pot funcționa 24 de ore din 24.

Dacă sunt mai puternice, sunt mai zgomotoase, dar cele de capacitate mai mică sunt destul de silențioase. Există modele ce acoperă suprafețe mici (20-30 m²) și modele proiectate pentru suprafețe mari (50-100 m²). Modelele compacte pot fi mutate ușor dintr-o cameră în alta, important este să fie suficient de puternic încât să purifice toată cantitatea de aer din camera în care funcționează.

Am analizat oferta e-magazinelor specializate din Republica Moldova și vă semnalăm că pe piață există modele compacte, dar și modele mai mari, asemănătoare ca dimensiuni cu un aparat de aer condiționat, care pot fi folosite pentru suprafețe mai mari, de 50-100 m². În funcție de model și producător, prețurile sunt de 2.000 – 20.0000 de lei.

Când alegem un purificator de aer, este necesar să ne asigurăm că are fitre ce pot face față poluării din localitatea noastră.

Vedem în imaginea de mai jos cum funcționează un sistem de filtrare eficient al unui purificator de aer ce elimină particulele poluante (inclusiv dioxidul de azot, aldehida formică), alergenii, mirosurile neplăcute și chiar microorganismele.

Filtrul HEPA (High-Efficiency Particulate Air) – captează până la 99,97% din particulele fine (PM2.5, praf, polen, acarieni, păr de animale).

Filtrul cu cărbune activ – absoarbe mirosurile neplăcute și gazele toxice (fumul de țigară, compuși organici volatili).

Lampa UV-C (opțional) – distruge bacteriile, virusurile și mucegaiuil.

Ionizator (opțional) – emană ioni negativi, care fac particulele de praf să se sedimenteze, îmbunătățind calitatea aerului.

Purificatoarele de aer mai performante au și funcții de umidificare sau dezumidificare a aerului, de încălzire și răcire. Unele modele sunt echipate cu senzori care detectează calitatea aerului și ajustează automat filtrarea.

Dar în ce măsură sunt eficiente în practică aceste filtre, în ce măsură purifică aerul poluat din Republica Moldova, în care erau depășite limitele sanitare de dioxid de azot (NO₂) și formaldehidă? N-am reușit să obținem răspunsul din surse competente și autorizate, așa că am întrebat Inteligența Artificială. Iată răspunsul primit de la Chat GPT despre gradul în care purificatoarele pot face față dioxidului de azot și aldehidei formice (formaldehidă): „Filtrele HEPA sunt eficiente pentru particulele fine, dar nu elimină gaze precum NO₂ sau formaldehida. Cărbune activ – un filtru de cărbune activ de bună calitate poate absorbi o parte din formaldehidă și NO₂, dar eficiența depinde de cantitatea și tipul de cărbune folosit. Tehnologii fotocatalitice (TiO₂ + UV) – pot descompune formaldehida și alte compuși organici volatili (COV), dar eficiența variază. Ionizatoare și purificatoare cu plasmă – pot ajuta la reducerea unor gaze toxice, dar unele modele pot produce ozon, care poate fi dăunător. Dacă vrei un purificator eficient pentru NO₂ și formaldehidă, alege unul care combină cărbune activ de calitate cu o tehnologie avansată (fotocataliză, plasmă etc.)”.

Gazele de eșapament poluează în proporție de 90% aerul din Chișinău

Calitatea aerului atmosferic este influenţată în în Republica Moldova de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante: sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune; sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă; transferul transfrontalier de noxe.

În proporţie de 90%, gazele de eşapament de la transportul auto poluează aerul din capitala Republicii Moldova, menţionează Ministerul Mediului într-o notă informativă. Cu cât mai veche este maşina, cu atât mai mult poluează aerul. 

Chişinăul are cel mai poluat aer din Republica Moldova, fiind urmat de oraşul Bălţi. Totuşi, aerul din municipiul Chișinău este poluat „la un nivel moderat”, comparativ cu capitalele altor ţări, cu industrie mai dezvoltată şi cu un număr mai mare de locuitori.

Calitatea aerului se înrăutăţeşte în timpul sezonului de încălzire, când centralele electro-termice funcţionează intens şi eliberează o cantitate mai mare de poluanţi. În afară de aceasta, în perioada rece a anului, condițiile meteo favorizează acumularea și menținerea poluanților în atmosferă.

Sursele principale de poluare a aerului în capitală anunţate de minister sunt:

Fabricile și instalațiile industriale. Amplasate în oraş sau în apropiere, acestea pot emite în aer cantități semnificative de poluanți. Emisiile lor pot include particule în suspensie, dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot și alți poluanți industriali.

Centralele care ard combustibili fosili. Acestea funcţionează cu cărbuni, petrol sau gaze naturale, iar poluanții pe care-i eliberează în aer includ dioxid de sulf, oxizi de azot și particule.

Activitățile din sectorul construcțiilor. Acestea generează mai ales praf și compuși organici volatili (COV). Lucrările precum excavarea, demolarea și operarea mașinilor grele pot produce praf și astfel pot provoca formarea de particule în aer.

Utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire. Lemnele şi cărbunii folosiţi pentru încălzire și gătit în zonele rezidențiale pot elibera poluanți precum particulele și monoxidul de carbon.

Activitățile agricole de la periferia orașului. Emisiile de la animale, utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor și arderea reziduurilor de cultură eliberează poluanți în aer.

Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor. Arderea în aer liber a deșeurilor poate elibera poluanți în atmosferă. Depozitele de deşeuri de asemenea pot să emită gaze, precum metanul.

Planificarea urbană defectuoasă. Aceasta poate spori poluarea aerului, pentru că are ca rezultat traficul auto de mare densitate și aglomerație – străzile sunt prea înguste pentru un număr de maşini atât de mare. Blocajele din trafic și vehiculele care se deplasează cu viteză redusă contribuie la emisii mai mari pe distanța parcursă.

Cei mai importanți poluanți rezultați din procesele enumerate sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă.

Poluarea aerului – cel mai mare risc ecologic

Atunci când calitatea aerului este proastă, efectele nocive sunt resimţite cel mai puternic de către copii şi vârstnici, care au organisme mai sensibile. 

Particule minuscule, invizibile din aerul poluat pot pătrund adânc în plămâni și fluxul sanguin, semnalează Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime din decesele provocate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert din decesele provocate de infarct miocardic. Ozonul format la nivelul solului produs din interacțiunea unor poluanți cu lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului bronșic și a bolilor respiratorii cronice.

La nivel global, 92% din populație este expusă aerului poluat, fapt care provoacă anual aproximativ 7 milioane de decese premature. 90% din aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii. Potrivit ANSP, poluarea aerului este cel mai mare risc ecologic pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boli la nivel global, cu aproximativ 7 milioane de decese premature din întreaga lume atribuite poluării aerului interior și exterior.

Anual, pe data de 7 septembrie este marcată „Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru”.