În vizită la Serviciul Hidrometeorologic de Stat: instrumente inedite și arhive de peste un secol
Pe 24 iunie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) şi-a deschis uşile pentru publicul larg, dornic să afle cum se fac prognozele meteo, hidrologice şi climatice.
Împreună cu vizitatorii, am avut posibilitatea să vedem cum se ajunge la informaţiile pe care le aşteptăm cu atâta interes la fiecare buletin meteo sau le primim direct pe telefon, prin diverse aplicații. Munca specialiştilor din domeniul hidrometeorologiei este, însă, mult mai complexă și interesantă, după cum ne-am convins pe parcursul excursiei.
Este și cazul stației meteo din Chișinău pe care o vizităm astăzi, una din cele 18 aflate pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care patru în stânga Nistrului.
Ghidul nostru este Ghenadie Roşca, șeful Direcției de Prognoze Meteorologice, care ne prezintă utilajele din stație și ce măsoară acestea – temperatura, umiditatea, vântul, precipitațiile etc. Deși multe din utilaje sunt moderne și își fac treaba automat, vechile instrumente sunt încă „la lucru”, pentru eventualitatea unei pene de curent.
Mixul de vechi și nou pe platformă este vizibil cu ochiul liber și pentru vizitatori, în special celor câțiva care mai vizitaseră stația în trecut. Printre aceștia se numără și Cristina, care a făcut un stagiu de practică aici în urmă cu aproape un deceniu: „Se vede o diferență, am senzația că au mai apărut echipamente noi, acestea care sunt pe beton. Tot teritoriul este amenajat mai turistic, să zicem așa, mai primitor, în genere este îngrijit”.
Spre surprinderea vizitatorilor, Ghenadie precizează că cele mai vechi utilaje sunt din 2008, ceea ce le dă o vârstă fragedă de numai 14 ani. Instrumentele de mici dimensiuni cum sunt termometrele sunt schimbate chiar mai des, având un grad mai mare de defectare.
Printre utilajele cu care am făcut cunoștință la stația meteorologică s-au remarcat și câteva „vedete”, foarte populare în rândul vizitatorilor, în special celor mici. La loc de cinste în această categorie stă heligraful, un glob de cristal parcă scos din filmele cu Harry Potter, care arată câte ore a strălucit soarele.
Un alt utilaj care atrage privirile este un pluviometru clasic, ce aduce aminte prin forma sa de o floare metalică. În interiorul „florii” stă un recipient în care se adună precipitațiile, pe care le măsoară nemijlocit observatorul. După fiecare rundă de precipitații, acesta scoate recipientul din pluviometru și, folosind un pahar, măsoară cantitatea de precipitații lichide sau solide.La finalul turului prin stația meteo, Ghenadie ne mărturisește că a fost plăcut surprins de publicul curios, care nu s-a sfiit să pună întrebări. „Lumea nu cunoaște cu ce ne ocupăm, mulți cred că doar a ieșit specialistul afară și s-a uitat dacă vremea va fi însorită sau ploioasă, dar de fapt, este un proces foarte anevoios”.
În asentimentul lui este și Mihail, un tătic care a participat la excursie cu toată familia. „Totul este nou pentru noi, deși părea simplu, fiindcă vedem mereu pe ecrane prognoza meteo. În timp real și în practică, informațiile sunt mult mai detaliate și mai interesante”.
De la el aflăm că rețeaua hidrografică a Republicii Moldova numără 53 de posturi, dintre care 13 sunt automatizate, pentru transmiterea imediată a informațiilor către SHS. Celelalte 40 de posturi funcționează pe modelul clasic, adică au observatori care fac colectarea datelor în teren. Aceștia trebuie să facă măsurători în fiecare zi la orele 08:00 și 20:00 și să înregistreze datele în carnete speciale, care sunt trimise lunar pentru sistematizare la Centrul hidrologic. Ca idee, stațiile automatizate transmit informația o dată pe oră direct la Centru.
Vitalie ne prezintă tehnica modernă şi instrumentele vechi care „lucrează“ cot la cot pentru efectuarea măsurătorilor hidrologice: adâncimea, temperatura apei, volumul și viteza apei din râuri etc. Vedem chiar și un pluviometru de nouă generație pentru măsurarea precipitațiilor, în contrast cu „floarea de metal” pe stil vechi de la stația meteo.
Produsul întregii activități de teren a Centrului hidrologic este arhiva de cadastre anuale și multianuale, cu date înregistrate încă din 1958. De datele culese în aceste cadastre beneficiază o categorie largă de clienţi, de la instituţii de stat cu atribuţii directe în protejarea populaţiei, până la persoane fizice și agenți economici care vor să realizeze construcții.
Vitalie ne mai arată o serie de fotografii de arhivă din anii ‘50, cu multă zăpadă oriunde vezi cu ochii și un Nistru pe care plutesc bucăți groase de gheață. Acestea îi impresionează pe mulți dintre vizitatori, care fac aluzie la Polul Nord sau remarcă efectele schimbărilor climatice: „Ia uite în martie câtă zăpadă era! Acum în martie înfloresc pomii...”.
Pentru copii, însă, cel mai impresionant element sunt bărcile din dotarea Centrului hidrologic, pe care le-au luat cu asalt de îndată ce le-au văzut, spre bucuria părinților și a bunicilor care nu au ezitat să fotografieze momentele.
Vizitatorii, în special copiii, au fost invitați să vadă cum arată niște măsurători meteorologice înregistrate la Chișinău în 1844, precum și primele măsurători efectuate pe râul Nistru, în 1867.
Pentru unii din cei prezenți, anume acest aspect le-a atras interesul față de excursie. „Anul trecut am făcut o cercetare despre poluarea aerului și în general, mai multe cercetări legate de mediu, și am constatat că noi nu prea colectăm calitativ datele și nu prea le punem în acces public. De asta, întrebările mele sunt legate de date și cum sunt ele folosite. Eu cred că toată lumea trebuie să aibă acces la tot ce se întâmplă aici, într-un format cât mai simplu, pentru că schimbările climatice ne privesc pe toți”, ne spune Vlada, membră a echipei Primăria Mea.
Laboratorul are în dotare trei echipamente mari folosite la calibrare, care însă nu pot deservi tot efectivul de utilaje. „Nu toate echipamentele pot fi înlocuite în procesul de măsurări hidrometeorologice. Unde putem, noi facem calibrări, unde nu, căutăm alți specialiști care se ocupă cu asta. Vă dați seama, aparatele astea costă milioane” , explică Veaceslav Cireș, șeful laboratorului.
Unele din echipamentele de testare sunt vechi, de producție sovietică, însă Veaceslav ne asigură că funcționează perfect. ”Vedeți, ele arată destul de...online!”, glumește el, spre amuzamentul vizitatorilor.
De îndată ce intrăm în centrul de prognoze, ochii se ațintesc asupra multitudinii de calculatoare și a imaginilor colorate de pe ecrane. Nadejda Stolear, sinopticiana de serviciu, ne indică ce putem vedea pe fiecare ecran: ploile, norii, descărcările electrice. Prognozele meteorologice se elaborează pentru perioade de la 1 la 7 zile, precizia informațiilor fiind în descreștere cu fiecare zi, de la 98 la 95%. La ora 14:00 se actualizează prognoza pentru ziua următoare, prilej de vești bune pentru unii vizitatori: ”O, mâine-i cald!”.
Când vine momentul pentru întrebări și răspunsuri, ia cuvântul o fetiță de 10 ani pe nume Miruna, care făcuse filmări și fotografii pe tot parcursul excursiei:
„Ca să lucrezi în acest domeniu, e nevoie să știi bine matematica?”
Răspunsul Nadejdei o liniștește: nu e importantă atât matematica, ci mai mult geografia, unde se predau și informațiile pe care le-a aflat aici la centru.
„După vizita asta, chiar aș vrea să activez aici. De asta am și întrebat dacă e nevoie de matematică, pentru că eu nu mă-mpac bine cu ea, dar cu geografia mai bine”, mărturisește fetița.
Nu putem decât să-i ținem pumnii Mirunei și tuturor celorlalți copii care s-au lăsat inspirați de excursie! Cu siguranță SHS își așteaptă cu drag viitoarele generații de specialiști.
------------------------------
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a fost înființat în 1944, însă primele observații meteorologice la Chișinău s-au înregistrat încă din 1886. Recent, instituția a lansat un proiect de „înverzire” a clădirii, prin panouri solare și colectoare ale apei pluviale.
------------------------------
Excursia la Serviciul Hidrometeorologic de Stat a fost organizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM) cu suportul Suediei, în parteneriat cu Primăria municipiului Chișinău, ca parte a Festivalului Ziua Mediului.Festivalul Ziua Mediului este organizat de AJMTEM, cu suportul Programului de Granturi Mici GEF – PNUD, Suediei, Uniunii Europene, Organizației Mondiale a Sănătății, Ministerul Mediului, precum și al comunității de mediu – organizații de mediu, activiști și activiste, afaceri verzi etc.
© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.