Avizi de cunoștințe, elevii, ghidați de inginerul șef în silvicultură au mers pe traseul forestier Donici-Curchi și au aflat despre componentele ariilor naturale protejate de stat, importanța gestionării fondului forestier național, necesitatea și metodele de efectuare a lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii.

Informațiile le-au primit în timpul popasurilor, atunci când inginerul putea să le arate prin exemple concrete unele detalii din activitatea sa.

La primul popas, inginerul șef în silvicultură al Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei, le-a vorbit despre importanța rezervațiilor naturale, cum este și Parcul Național Orhei, din care face parte pădurea prin care elevii au efectuat traseul. Suprafața parcului este de circa 33 de mii de hectare, dintre care 19 mii de hectare se află în proprietatea statului. Starodub le-a prezentat o hartă cu zonele în care este împărțit parcul. În funcție de zonă, silvicultorii pot practica anumite lucrări de îngrijire, este permisă sau nu activitatea economică și accesul turiștilor.

Inginerul le-a testat și cunoștințele privind noțiunile utilizate de silvicultori, cum ar fi defrișare sau exploatare, apreciind că elevii cunosc bine teoria. Totodată, acesta a precizat importanța aplicării cunoștințelor în practică și a menționat că elevii de la școala profesională din Orhei sunt implicați în diverse lucrări la întreprindere. Printre ele - plantarea sămânțișului sau colectarea ghinzilor.


La un alt popas au vorbit despre parcelare și semnele utilizate de silvicultori. De exemplu, când într-o subparcelă vor fi efectuate anumite lucrări, atunci pe un indicator vor fi menționate suprafața, anul și tipul de lucrări.

Elevii s-au arătat încântați de lecție și spun că pe viitor și-ar dori mai multe cursuri pe teren. „Timp de câteva ore, cât am fost prin această excursie, eu m-am simțit un silvicultor adevărat”, ne spune Anatolie Jantovan, elev în anul I la Colegiul de Ecologie din Chișinău. Potrivit tânărului, în timpul lecției a putut vizualiza niște informații pe care le știa din cărți.

De aceeași părere este și Alexei Covali, un alt elev al Colegiului de Ecologie din Chișinău. Acesta povestește că i-a plăcut foarte mult lecția, în special explicațiile silvicultorului care au fost clare și l-au ajutat să înțeleagă pe viu cum se fac tăierile de îngrijire. Vitalie Starodub le-a arătat o subparcelă pe care au fost efectuate tăierile progresive pentru a ajuta în mod natural la creșterea unei noi generații de stejar. Silvicultorul a precizat că acest tip de tratament oferă suficientă lumină pentru ca speciile dorite - în cazul dat stejarul -, să prospere fără a da suficientă lumină plantelor perene, repede crescătoare sub lumina directă a soarelui. Pe lângă tăierea arborilor, silvicultorii monitorizează cum se instalează sămânțișul, la necesitate plantează ghinde și efectuează lucrări de îngrijire care au scopul de a ajuta stejaraul să ajungă la starea de masiv.

Un alt plus al lecției a fost că elevii au făcut și exerciții practice. Unul dintre ele a fost să identifice pe hartă locul în care se află, iar altul - să măsoare diametrul unui copac.
„La înălțimea de 1,30 metri am pus măsurătorul și am aflat ce diametru are arborele. Avea 20 de centimetri”, ne zice Nicoleta Namolovan, elevă la Colegiul de Ecologie din Chișinău. Adolescenta mai spune că participarea la lecția în aer liber o determină să studieze mai mult pentru a deveni o specialistă bună.

Un alt plus al lecției a fost că elevii au făcut și exerciții practice. Unul dintre ele a fost să identifice pe hartă locul în care se află, iar altul - să măsoare diametrul unui copac.
„La înălțimea de 1,30 metri am pus măsurătorul și am aflat ce diametru are arborele. Avea 20 de centimetri”, ne zice Nicoleta Namolovan, elevă la Colegiul de Ecologie din Chișinău. Adolescenta mai spune că participarea la lecția în aer liber o determină să studieze mai mult pentru a deveni o specialistă bună.

Colega ei, Raisa Florinschi, constată că pe durata cursului în natură a văzut ce se ascunde în spatele cortinei și ce înseamnă să fii un adevărat silvicultor. „Sunt foarte multe lucrări care trebuie executate, multă muncă și dedicație, e foarte greu să devii un specialist în domeniu”, afirmă Raisa.

Lecția în sânul naturii s-a desfășurat în cadrul Programului de educație pre-profesională „Protecția patrimoniului natural al Republicii Moldova”, implementat de U.S. Forest Service International Programs.

Scopul programului este de a le oferi tinerilor care au ales cariera de silvicultor, cunoștințe practice privind organizarea și gestionarea fondului forestier și a ariilor naturale protejate de state, inclusiv aspecte ale activităților recreative în aceste areale. De asemenea, acesta își propune de a implica tinerii în activități de cercetare și monitorizare a impactului activităților recreative asupra naturii. Programul include 1 seminar online, 1 seminar în clasă și 5 lecții în teren, o expediție de cercetare și monitorizare, precum și un concurs de cercetare.