Schimbările climatice – semnificația Acordului de la Paris pentru Republica Moldova

576

La 23 noiembrie, Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, Managerul oficiului ”Schimbarea Climei” Vasile Scorpan și Coordonatoarea Rezidentă ONU/ Reprezentanta Rezidentă PNUD, Dafina Gercheva participă la o ședință a Clubului de presă pe tema: ”Schimbările climatice – semnificația Acordului de la Paris pentru Republica Moldova.
staticshot_17-11-2016_17-34-05
Evenimentul se desfășoară sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Ministerul Mediului și Programul de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu. Printre subiectele discutate în cadrul ședinței se enumeră:
– gradul de pregătire al Republicii Moldova pentru a da startul punerii în practică a acordului de la Paris, intrat în vigoare pe 4 noiembrie 2016;
– calea Republicii Moldova pentru atingerea obiectivelor asumate prin Acordul de la Paris;
– impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova;
– necesitatea adaptării la schimbările climatice;
– importanța obținerii unui consens global asupra reducerii emisiilor de gaz cu efect de seră.
Discuțiile au început cu o dare de seamă prezentată de Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, care în perioada 15-17 noiembrie 2016 a participat la lucrările segmentului înalt a celei de-a 22 Conferință a Părților (COP-22) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, care a avut loc în Marrakech (Regatul Maroc). La lucrările segmentului înalt al COP-22 au participat circa 80 de șefi de stat și de guvern.
Intrarea în vigoare la 4 noiembrie 2016 a Acordului de la Paris reprezintă una din cele mai mari provocări pentru omenire în viitorul apropiat. Statele industrial dezvoltate și cele în curs de dezvoltare recunosc problema schimbărilor climatice, dar după expirarea termenului de implementare a Protocolului de la Kyoto încă nu au ajuns la un consens privind modalitățile și mecanismele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, implicând în acest aspect toate resursele tehnice și financiare disponibile. Din aceste considerente, Acordul de la Paris care trebuie să preia soluționarea acestei probleme la nivel global în așa numita perioadă post-Kyoto la momentul actual este încă într-o stare incertă ce ține de procedurile tehnice de punere în aplicare a acestuia. Din aceste considerente, pe agenda zilei operaționalizarea acestui document necesită cinci pași pe care comunitatea internațională trebuie să îi soluționeze cât de curând posibil. Aceștia se referă la următoarele:
1. Introducerea unor reglementări relativ simple și necostisitoare la nivel național a emisiilor de gaze cu efect de seră din contul promovării unor stimulente de dezvoltare în baza tehnologiilor avansate.
2. Necesitatea luării în considerație a faptului că preocupările către anii 2030 se vor schimba și va fi necesar ca reducerile de emisii să devină obligatorii și mai profunde. Această situație trebuie luată în considerație în planificarea investițiilor pe durată lungă.
3. În practică, sub influența acestor temeri statele și instituțiile financiare vor trece treptat de la combustibilii fosili la alte surse mai puțin poluante.
4. Realizând că reducerea preconizată a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen mediu nu va fi suficientă pentru a preveni efectele negative puternice determinate de schimbările climatice, statele vor punere în aplicare măsuri de adaptare.
5. Oferind sprijin statelor în curs de dezvoltare atât în aspect de adaptare, cât și în aspect de dezvoltare cu emisii reduse, țările industrial dezvoltate sunt încurajate prin intermediul promovării acțiunilor de ordin umanitar și prin promovarea afacerilor în alte țări, preponderent în cele în curs de dezvoltare.
Ca rezultat, țările vor trebui să promoveze măsurile la care s-au angajat, pentru a atinge țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care au ca scop final încetinirea ritmului de creștere a temperaturii globale.

1 COMENTARIU

Comments are closed.