Toamna, țara noastră are un miros aparte – de must, vin, gutui, crizanteme, dar și… de fum. Dacă ai pământul acoperit cu frunze, “nu ești gospodar”, de aceea arderea lor face parte din practicile noastre “tradiționale”. De ce oamenii ard frunzele? Comoditate: e cea mai simplă metodă, fără efort, fără transport. Obicei vechi: „așa făceau […]Read More
În Republica Moldova se desfășoară un proiect nou, dedicat reducerii unora dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici – așa-numiții „superpoluanți” cu durată scurtă de viață, precum metanul, carbonul negru gazele fluorurate și ozonul troposferic. Intervențiile vizează elaborarea unei foi de parcurs pentru reducerea emisiilor de metan, prin aplicarea de soluții în sectoare-cheie precum energie, agricultură, […]Read More
Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță temperaturi de până la +35 de grade Celsius, valabile pe tot teritoriul țării, pentru sfârșitul acestei săptămâni. În acest context, a fost emis și un Cod Galben de pericol de incendiu. Oamenii sunt îndemnați să respecte mai multe reguli și să fie mai prudenți. Temperaturile aride și vântul uscat, dar […]Read More
Schimbările climatice sunt tot mai vizibile în Republica Moldova: verile devin tot mai secetoase, iernile – lipsite de zăpadă, iar ploile – tot mai rare și torențiale. Schimbările bruște de vreme afectează localitățile noastre, punând presiune pe infrastructură și pe agricultură. Autoritățile locale caută soluții pentru adaptarea la aceste fenomene. În Ialoveni, acumularea apelor pluviale reduce […]Read More
Cu toții ne amintim cum seceta din vara trecută, valurile de arșiță extremă și ploile torențiale cu grindină i-au lăsat pe gospodari și fermieri fără porumb, fără floarea-soarelui, fără legume, fructe și pomușoare. Recoltele distruse le observăm în primul rând – pentru că rămânem cu mai puțină hrană. Iar pământul suferă în tăcere – nu-l […]Read More
Sistemul agrofotovoltaic – iată o soluție ingenioasă care împacă două activități: instalezi panouri solare pentru a produce electricitate, dar îți rămâne și posibilitatea de a lucra pământul. Unul și același teren poate fi folosit simultan pentru obținerea de hrană și energie. Acest sistem încă nu este prezent în Republica Moldova, dar interesul în creștere pentru […]Read More
Ziua Nistrului 2025 găsește fluviul într-o stare critică. Cândva generos, cu un debit de peste 10 kilometri cubi de apă pe an, astăzi Nistrul abia mai reușește să transporte jumătate din această cantitate către Republica Moldova. Exploatarea intensă, barajele, schimbările climatice și poluarea îl împing spre epuizare. Iar pericolul afectează nu doar ecosistemele, dar și siguranța […]Read More
Ziua Internațională a Biodiversității, marcată în fiecare an pe 22 mai, este o ocazie de a reflecta asupra legăturii noastre cu natura și asupra rolului esențial pe care îl joacă diversitatea formelor de viață în bunăstarea planetei și a fiecăruia dintre noi. În 2025, este marcată sub genericul „Armonie cu natura și dezvoltare durabilă”. Cert […]Read More
La 15 mai este marcată Ziua Mondială de Acțiune pentru Climă, dar și Ziua Familiei – ambele subliniază nevoia de politici și măsuri ce protejează oamenii și mediul în care trăiesc. Ce schimbări climatice observăm deja la noi acasă, în Republica Moldova? Valuri de arșiță extremă și ierni anormal de calde, cu puțină zăpadă, estomparea […]Read More
Degradarea solurilor contribuie direct la înrăutățirea crizei apei în Republica Moldova, punând în pericol securitatea alimentară și capacitatea țării de a face față schimbărilor climatice, avertizează Mișcarea internațională „Salvează Solul”. O nouă analiză scoate în evidență impactul major pe care îl are sănătatea solului asupra deficitului de apă, a riscurilor de inundații și a aridității […]Read More
Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața schimbărilor climatice. Temperaturile cresc constant, precipitațiile devin mai imprevizibile, iar fenomenele extreme – cum ar fi secetele, inundațiile și valurile de căldură – afectează deja viața a mii de oameni. Schimbările climatice nu ne afectează pe toți la fel. Un studiu realizat de […]Read More
Furtună de praf în sudul Republicii Moldova. Nu e din deșert, ci de pe câmpurile noastre, rămase fără vegetație și fără fâșii de protecție. Solul fertil dispare pur și simplu sub ochii noștri — luat de vânt, grăunte cu grăunte. Eroziune eoliană i se spune. O pierdere tăcută, un tablou devastator. 877 000 de hectare […]Read More
Pădurile nu înseamnă doar lemn, umbră sau protecție pentru râuri. Fără ele, rămânem și fără sol fertil. În câmpurile deschise, vântul și ploile puternice distrug stratul de suprafață al solului, care este cel mai bogat în nutrienți. Rezultatul? Recolte mai mici, terenuri degradate și tot mai multe pierderi pentru agricultură. Fâșiile forestiere pot opri acest […]Read More
Schimbările climatice ne afectează pe toți, chiar dacă unii nu le iau în serios. Zăpada devine treptat un fenomen tot mai rar întâlnit în țara noastră, iar ghioceii înfloresc la mijloc de ianuarie, lucru care este anormal. Anul 2024 a fost cel mai fierbinte an din istoria observațiilor meteorologice. Temperatura medie la nivel planetar a fost cu […]Read More
Incendiile de vegetație și de pădure sunt mai frecvente și mai devastatoare în ultimele decenii pe întregul mapamond. Este o mare provocare și o mare responsabilitate pentru pompieri – tot mai des trebuie să intervină la lichidarea focarelor în zone vaste, dificile, inclusiv în condiții geografice noi, peste hotare. Pompierii din Republica Moldova se antrenează […]Read More
În Republica Moldova, aproape jumătate din cele peste 3000 de râuri mici sunt pe cale de dispariție, fiind reduse la simple pâraie pline de stuf și mâl, potrivit unor informații făcute publice în 2022. Schimbările climatice, seceta, temperaturile extreme, dar și tăierile vegetației de lângă sursele acvatice în scopul extinderii terenurilor agricole duc la desecarea luncii râurilor. Faptul că rămânem fără […]Read More
© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.