Iarna din aprilie. Învățăm lecția naturii sau rămânem iar repetenți?!

159
Cocostârc înzăpezit în aprilie. Fb:VeaceslavAftene

Înghețurile din 19 şi 24 aprilie 2017 și un zăpada abundentă din 20-21 aprilie au adus pierderi de sute de milioane de lei pentru R. Moldova. Doar în Chișinău, pagubele au fost estimate la circa 50-70 de milioane de lei. Tot în capitală intemperia a provocat prăbușirea a peste 10.000 de copaci înverziți şi 130 de piloni, nu mai puţin de 250 de maşini au fost avariate. În zona de sud, variațiile meteorologice au afectat o treime din câmpurile de rapiţă şi grâu de toamnă,  mai puternic plantaţiile de nuc, mediu cele de migdal, piersic şi măr şi slab de cais, cireş şi viţă de vie. Două persoane au murit, cinci persoane au fost rănite. La 22 aprilie, Organizația Națiunilor Unite a donat Serviciului Protecție Civilă și Situații Excepționale ajutor material în valoare totală de aprox. 1.000.000 lei, constând din generatoare pe bază de benzină, motoferăstraie și combustibil.

Ninsoarea din aprilie ne-a prins pe nepregătite

Dacă la început părea o glumă a Babei Odochia care s-ar fi întors din drum, ulterior lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. În dimineața zilei de 21 aprilie, chișinăuienii au rămas șocați de cele văzute – zăpada nu contenea să cadă, umedă și grea, rupând arbori și fire electrice, transportul public nu circula, totul începuse să devină de-a dreptul înspăimântător. În Chișinău, ulterior și la nivel național, a fost declarată situație excepțională, iar oamenii rugați să nu părăsească locuințele. „Zilele de 20-21 aprilie 2017 au fost ca un duș rece, și la propriu și la figurat, oferit de Natură speciei umane. Sunt zilele în care mulți din semenii noștri au început să vorbească despre schimbările climatice și despre impactul pe care-l produce omul asupra planetei, prin dorința veșnic nesatisfăcută de agonisire a tot felul de bunuri și un consum necontrolat de resurse naturale. În același timp, am văzut și indivizi care nu au învățat nimic din cele întâmplate și profitând de distrugerile masive a arborilor au decis să mai taie și crengi neafectate. Pentru unii indivizi, un cataclism nu este suficient. Dar când vine o năpastă mai gravă, care se poate solda cu pierderea de vieți, este deja târziu pentru întrebări, meditații și reacții”, spune Iuliana Cantaragiu, expertă, Centrul Național de Mediu.

Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbărilor Climatice din cadrul Ministerului Mediului, este convins că în următorii 50 ani schimbările climatice se vor amplifica, iar frecventa fenomenelor climaterice extremale va creste. Din aceste considerente este necesar de a implementa masuri de adaptare la nivel local, regional și național. Expertul atrage atenția că intemperia a scos în evidență faptul că nu avem capacitate maximă de gestionare a situației. „Trebuie create capacități de deszăpezire – consideră V. Scorpan, – de a ajuta și a salva persoanele care au ajuns în situații excepționale, de punere în aplicare a surselor de rezervă de aprovizionare a instituțiilor și populației cu curent electric, apă, resurse energetice, produse alimentare.

Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020 arată că în perioada 1984-2006, pierderile economice anuale medii ale Republicii Moldova cauzate de calamităţile naturale au constituit circa 61 milioane dolari SUA. Doar secetele din anul 2007 şi 2012 au cauzat pierderi estimate la circa 12 şi, respectiv, 5 miliarde lei. Inundaţiile din 2008 au cauzat ţării prejudicii în valoare de circa 120 milioane dolari SUA, iar cele din 2010 au avut un impact economic negativ asupra produsului intern brut în valoare de circa 0,15%, daunele şi prejudiciile totale fiind estimate la aproximativ 42 milioane dolari SUA.

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova consideră că „dezastrul din Chişinău şi, parţial, din republică a dezgolit atitudinile neglijente şi barbare faţă de natură şi totodată  obligă la o altă viziune asupra speciilor de arbori care urmează să fie plantaţi în capitală şi o strategie modernă pentru fortificarea spaţiilor verzi în conformitate cu scenariile schimbărilor climatice. „Încă în anul 1995 Mişcarea Ecologistă a propus să fie elaborat conceptul de pădure urbană, să fie scanaţi toţi arborii mari din oraş şi să fie înlocuiţi copacii cu risc de prăbuşire. Am elaborat Legea spaţiilor verzi încă în 1999, dar până astăzi nu este implementată în Chişinău. Apoi, de stâlpii din capitală s-au legat sute de km de cabluri (internet, telefon etc.), care pe timp de furtună favorizează avariile, iar pe timp liniştit e o urâţenie şi o ruşine pentru un pretins oraş european”, spune Alecu Reniță.  

Aurel Lozan, doctor în biologie, expert forestier, crede că acum este tocmai timpul potrivit de a revedea gestionarea vegetației forestiere urbane și de a să introduce noțiunea de silvicultură urbană, pe principii social-ecologice durabile. „În municipiul Chișinău circa 70 sută din spațiile verzi au fost afectate, iar circa 30 sută necesită taiere și înlocuire! A suferit enorm Grădina Botanică, unde este chiar un dezastru. Și pădurile din centru și sud au fost afectate, urmează ca Agenția „Moldsilva” să evalueze impactul”, menționează Aurel Lozan.

Inundarea luncilor – „un dar nevalorificat”

După topirea zăpezii, un alt pericol s-a abătut – riscul de inundații. În Chișinău chiar ministrul Mediului a participat la curățarea râului Bâc. S-au umplut de apă râurile mici, de nerecunoscut au devenit și Cogâlnicul, și Ialpugul, și Lacurile Prutului. Totuși, deși ar fi trebuit să tragem doar foloase din acumularea unor rezerve de apă, de pe site-ul Ministerului Agriculturii aflăm că „în sud cea mai stringentă problemă este cea de inundare a terenurilor agricole” – 2 mii ha de terenuri în Lunca Prutului (localităţile Crihana, Cahul, Roşu, Zârneşti şi Badicu Moldovenesc), semănăturile şi terenurile însămânţate din Lunca râului Ialpug. Mai mult, pentru soluţionarea problemei terenurilor inundate urmează în regim de urgenţă de asigurat evacuarea apelor din canalele sistemului de desecare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

„Și de această dată, principala cauză a inundaţiilor se află în atitudinea omului față de natură – luncile râurilor trebuie să revină la destinaţia lor firească de zone umede, rezervoare de apă din care se alimentează solul și subsolul. Nu putem face agricultură durabilă în luncile râurilor. Pierderile ecologice şi economice sunt mai mari decât beneficiile. La fel, situația ne demonstrează încă o dată că fermierii au nevoie de bazine de captare a precipitațiilor, pentru utilizarea ulterioară la irigare”, menționează Alecu Reniță.

E timpul să ne schimbăm atitudinea

„Semnul” sugestiv trimis astăzi de Natură, trebuie să ne determine pe toți, împreună și pe fiecare în parte, să trudim cu abnegație pentru oprirea încălzirii globale, astfel, trebuie să ne gândim odată în plus când irosim apa, când folosim fără noimă curentul electric, când distrugem spațiile verzi, când proliferăm cu nepăsare deșeuri, când ardem vegetația în câmp deschis, ori când folosim, cu fudulie, mașini cu motoare mari…”, a scris ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, pe contul său de Facebook.

Și membrii organizațiilor neguvernamentale au lansat apeluri întru conștientizarea ecologică a populației asupra cauzelor celor întâmplate. „Aceste zile au fost doar un semnal dat de Natură nouă, prin care ea ne mai oferă o șansă. O șansă de a fi mai buni, o șansă de a observa că lângă noi, odată cu noi, trăiesc o mulțime de tot felul de vietăți – gâze, furnici, albini, pești, păsări, animale, plante, copaci, etc. – care toate au dreptul la viață și toate vor să trăiască, la fel ca și noi. Și conștientizând acest lucru, trebuie să ne facă pe noi să acționăm mai responsabil în orice interacțiune cu mediul – când mergem la cumpărături, la picnicuri în păduri și parcuri, când construim o fabrică sau barăm un râu”, a conchis Iuliana Cantaragiu de la Centrul Național de Mediu.

Menționăm că potrivit experților, principala cauză a schimbărilor climatice sunt emisiile de gaze cu efect de seră, care generează încălzirea globală. Iar aceasta din urmă destabilizează circulația atmosferei la nivel global și, în consecință, concomitent cu creșterea temperaturii medii de la suprafața pământului, sporesc considerabil fenomenele climaterice extremale – furtuni, ploi torențiale, fluctuații bruște ale temperaturi etc.

La final de aprilie anul curent natura ne-a avertizat, a câta oară! Suntem capabili să ne corectăm?

Lilia CURCHI

Spoturi_imagine
Campanie de conștientizare privind impactul schimbărilor climatice

LĂSAȚI UN MESAJ