De ce RM nu are zăcăminte de aur? Răspundem la această întrebare și trecem în revistă resursele minerale de care dispunem

Republica Moldova nu are zăcăminte de aur, precum vecinele România și Ucraina, nu dispune nici de alte resurse minerale metalifere semnificative. Absența aurului are explicații de ordin geologic – asta e, n-am moștenit pământuri pe care se pot produce procese complexe ce aduc la suprafață minerale prețioase. 

Avem, în schimb, mai multe zăcăminte de minerale nemetalifere, care sunt utilizate în industrie și construcții: calcar și piatră pentru construcții, ghips, argilă, nisip și pietriș, ape minerale. 

Mai avem și foarte mici cantități de zăcăminte de gaze naturale și petrol, care nu ne pot asigura independența energetică și, în plus, exploatarea lor este criticată de ecologiști, din cauza impactului negativ asupra mediului și comunităților locale.  

Un nou Cod al subsolului va intra în vigoare în luna mai 2026. Prevederile acestuia ar trebui să prevină situațiile în care exploatarea zăcămintelor aduce prejudicii grave naturii și comunităților.

De ce Republica Moldova nu are zăcăminte de aur?

Lipsa zăcămintelor de aur în Republica Moldova are cauze geologice clare. Aurul se formează în contexte tectonice specifice, asociate cu munți tineri, roci magmatice și zone de subducție, unde mineralele aurifere sunt aduse la suprafață prin procese geologice complexe.

Iar Republica Moldova este situată în Câmpia Europei de Est, o regiune caracterizată prin structuri geologice stabile și vechi, fără activitate vulcanică sau tectonică recentă. La noi predomină rocile sedimentare, precum calcarele și argilele, care nu favorizează formarea zăcămintelor metalifere. Prin urmare, aurul și alte metale prețioase nu s-au putut concentra în cantități exploatabile.

Țările vecine, România și Ucraina, au regiuni montane (Carpații și Munții Metaliferi) unde procesele geologice au favorizat formarea zăcămintelor aurifere. De exemplu, în România, exploatările de la Roșia Montană și Baia Mare sunt binecunoscute pentru conținutul lor ridicat de aur.

Resursele minerale ale Republicii Moldova

Republica Moldova are mai multe zăcăminte de minerale nemetalifere, care sunt utilizate în industrie și construcții. Printre cele mai importante resurse exploatabile se numără:

Calcarul și piatra pentru construcții – utilizate pe scară largă în producția de ciment și în construcții. Cele mai mari cariere sunt situate în raioanele Orhei, Rezina și Criuleni.

Ghipsul – exploatat în special în regiunea Camenca, fiind folosit în producția de materiale de construcții.

Argila – necesară pentru fabricarea cărămizilor și a ceramicii, disponibilă în mai multe regiuni, inclusiv în raioanele Ungheni și Nisporeni.

Nisipul și pietrișul – exploatate din albiile râurilor Prut și Nistru, importante în sectorul construcțiilor. Rezervele de nisip ne-ar ajunge pentru vreo 80 de ani, potrivit unui studiu realizat în anii trecuți de Centrul analitic independent Expert Grup. La 1 ianuarie 2019 erau estimate la 987614,9 metru cubi. Nisipul se folosește ca materie primă pentru producerea cărămizii şi ţiglei.

Apa minerală – unele izvoare din raioanele Cahul, Călărași, Florești și Orhei au ape cu proprietăți minerale benefice, utilizate în scopuri terapeutice și îmbuteliate pentru consum.

Hidrocarburi și gaze naturale – Republica Moldova are unele zăcăminte de gaze naturale și petrol, dar acestea sunt de mici dimensiuni și nu pot asigura independența energetică a țării. Cele mai cunoscute perimetre de extracție sunt în zonele de sud, precum Văleni și Victorovca, dar producția este nesemnificativă în comparație cu necesarul național.

Proiectele de exploatare a gazelor naturale sunt întâmpinate cu opoziție din partea ecologiștilor. Aceștia avertizează că metodele moderne de extracție, precum fracturarea hidraulică, ar putea afecta calitatea apei subterane, solul și biodiversitatea locală. Mai multe organizații de mediu susțin că impactul ecologic ar putea fi prea mare pentru o țară cu un ecosistem fragil și resurse limitate de apă potabilă. În plus, comunitățile locale din regiunile vizate se tem de posibilele efecte negative asupra sănătății și agriculturii.

Dacă doriți detalii despre rezervele de substanțe minerale din RM și exploatarea lor, accesați rapoartele publicate pe site-ul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale (din subordinea Ministerului Mediului).

De asemenea, informații despre mineralele din RM și hărți cu locurile de exploatare a lor sunt publicate pe site-ul resurseminerale.md.

Exploatarea resurselor minerale aduce frecvent daune mediului și comunităților

Ecopresa a scris anterior că, adesea, exploatarea resurselor minerale aduce daune mediului la toate etapele acestui proces, iar consecințele nefaste ale activității de minerit se resimt o perioadă îndelungată, chiar și după lichidarea unei mine sau cariere. Cel mai mult au de suferit locuitorii satelor și ai orașelor în care se fac activități de extragere a zăcămintelor. Aceștia sunt nevoiți să consume apă poluată, să respire aer poluat, se confruntă cu alunecări de teren, le apar fisuri în case, sunt distruse drumuri și terenuri agricole.

Un nou Cod al subsolului va intra în vigoare în 2026

Recent, la 25 martie, Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde a audiat raportul de progres al Guvernului privind implementarea recomandărilor expuse în Raportul Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.

În primul rând, a fost elaborat și adoptat noul Cod al subsolului, care va intra în vigoare în mai 2026. A fost revizuit cadrului normativ cu privire la procedura de atribuire a perimetrelor geologice și miniere. Potrivit raportului, a fost deblocat procesul de organizare și desfășurare a concursurilor publice pentru dreptul de folosință asupra sectoarelor de subsol pentru prospecțiuni și explorări sau pentru extragerea substanțelor minerale utile.