Republica Moldova: cum stăm cu securitatea radiologică și nucleară (2)

Foto simbol

Susține Ecopresa, distribuie!

Republica Moldova este un stat non-nuclear. Deși nu avem centrale electrice nucleare, tehnologiile nucleare sunt utilizate în diverse sectoare ale economiei naționale – în medicină (pentru diagnostic și tratament), în cercetarea biologică, în controlul industrial, în scanarea mărfurilor la vamă pentru detectarea substanțelor periculoase, în combaterea paraziților și a microorganismelor dăunătoare, în sterilizarea produselor și în cercetarea științifică.

Subiectul securității nucleare devine și mai actual în condițiile unui război la hotar. Apar noi provocări, spune Ionel Bălan, directorul Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice.

Infrastructura de control radiologic la nivel national

În prezent, Agenția Naţională ține sub control orice sursă de radiații ionizante – de la intrarea în țară, amplasarea, darea în exploatare, mentenanța – până la casarea, depozitarea sau exportul din țară.

Astfel, de la înființarea Agenției Nucleare în 2007 până în aprilie 2023, sunt înregistrate cca 550 entități economice autorizate, au fost eliberate cca 2630 de acte permisive, luate la evidență cca 10000 de surse radioactive, generatoare și utilaje asociate, precum și materiale nucleare și au fost consolidate peste 3200 surse radioactive orfane.

Sectorul medical

O mare parte din activitatea radiologică nucleară din RM este efectuată în sectorul sănătății. Practic fiecare spital deja este dotat cu sisteme sofisticate de imagistică, care folosesc radiațiile renghen. Dincolo de aspectul pozitiv – extinderea potențialului diagnostic, apar, din păcate, probleme de securitate a populației.

„Este foarte important ca orice activitate, care folosește radiații ionizate, să nu prezinte un risc pentru pacient sau pentru populație. Fiindcă ori radiație, indiferent în care fel s-ar utiliza, ea este nocivă. De aceea, diagnosticul medical cu utilizarea radiației ionizate trebuie să se facă în ultimul rând, atunci când alte metode nu sunt posibile. Iată de ce Agenția Nucleară prevede activități de elaborare a actelor normative, care stabilesc în ce condiții și cum și când pot fi utilizate instalațiile radiologice în diagnosticul medical”, spune Ionel Bălan, directorul Agenției.

Securitatea statului

Tehnologii cu raze roentgen se utilizează în domeniului securității statului, prin diverse sisteme de scanare a bunurilor și bagajelor. De exemplu, la aeroport, fiecare a putut observa acele portale speciale prin care se trece. Fiind foarte sensibile, ele declanșează alarma dacă detectează ceva suspect în bagaj. Ca urmare, reprezentanții serviciului vamal reacționează conform procedurilor stabilite. Împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și serviciul vamal, Agenția Nicleară națională a elaborat proceduri standard de operare pentru gestionarea acestor situații.

Un caz de semnalizare la punctul vamal a avut loc recent, cu un pasager care venea dintr-o altă țară. Deși bagajele sale nu erau radioactive, pacientul avea o cantitate mare de radiație în corp, ceea ce era periculos pentru sănătate. S-a constatat că acesta venea de la un tratament cu substanțe radioactive, folosite în medicina nucleară pentru diagnosticul și tratamentul cancerului. Deși pacienții sunt instruiți să rămână izolați pentru a preveni iradierea altor persoane, uneori se întâmplă ca ei să nu respecte aceste instrucțiuni, fără a-și da seama că pun în pericol alți oameni. După câteva ore de zbor, acesta a iradiat practice toți pasagerii care stăteau în preajmă.

„Aceasta este o problemă etică, relevantă nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele civilizate. Este responsabilitatea individului să respecte instrucțiunile legate de tratamentele radioactive și să nu pună în pericol sănătatea altora. Este important să avem o abordare comună pentru a preveni astfel de situații sau pentru a trage la răspundere pe cei care încalcă regulile”, spune Ionel Bălan.

O moștenire care ne dă bătăi de cap

Chiar dacă nu desfășoară activități nucleare directe, RM deține totuși unele materiale nucleare – uraniu, toriu și plutoniu. Acestea sunt „moștenirea” perioadei sovietice, care sunt păstrate în condiții de maximă securitate, pentru a preveni furtul sau pierderea controlului asupra lor.

„Securitatea sporită este dictată de riscul ca aceste materiale să ajungă în mâinile unor grupuri sau persoane cu intenții dăunătoare, care ar putea să le folosească în confecționarea bombelor murdare. Astfel de scenarii reprezintă o preocupare globală, deoarece grupările teroriste depun eforturi semnificative pentru a obține aceste materiale nucleare”, spune directorul Agenției Nucleare.

Controlul specializat poate preveni intrarea pe teritoriul RM a materialor contaminate radioactiv. La graniță, materialele metalice sunt verificate, iar dacă se descoperă surse radioactive, marfa este returnată expeditorului.

Aceasă modificare a fost necesară și pentru că anumite materiale radioactive pot fi vândute pe piața neagră sau folosite în mod periculos, iar în contextul războiului din Ucraina există riscul migrării acestor materiale în Moldova. De aceea, statul a impus reguli stricte pentru monitorizarea și gestionarea acestor materiale pentru a preveni utilizarea lor în scopuri distructive, menționează Ionel Bălan.

În plus, există și precedente de topire materialelor radioactive conținute în metalul uzat.

Datele Agenției Naționale arată că în cadrul Uzinei Metalurgice Moldovenești din Râbnița au fost înregistrate incidente de supraexpunere la radiații a lucrătorilor în anii 2000, 2001, 2002, 2004 și 2019. Aceste cinci incidente au dus la contaminarea radioactivă a bunurilor și teritoriului uzinei, precum și a metalului prelucrat. Aproximativ 270 de tone de metal au fost contaminate cu Co-60, iar peste 1000 de tone de zgură de furnal au fost contaminate cu Cs-137. Deși acum deșeurile acestea sunt stocate în mod sigur și nu este pericol pentru populație, gestionarea lor este costisitoare și dificil de realizat.

Au fost înregistrate, de asemenea, cazuri de furt al containerelor de protecție, confecționate din plumb și oțel, împreună cu surse radioactive, de la întreprinderile de colectare a deșeurilor metalice din Chișinău în 1997 și din Bălți în anul 2000.

Un alt incident semnificativ a avut loc în 2015, când Agenția Națională pentru Reglementare și Control în Domeniul Nuclear și Radiologic (ANRANR) a descoperit în centrul municipiului Chișinău o stradă contaminată radioactiv cu un element radioactiv, Cs137. Această situație a condus la formarea a peste 140 de metri cubi de sol contaminat radioactiv și la pierderi economice (legate de reabilitarea teritoriului) de peste 10 milioane de lei.

Regulamentul privind monitorizarea radiologică a materialelor metalice reciclabile pe întregul ciclu de colectare, comercializare și procesare:

Articolul 4. Prevederile prezentului Regulament se aplică materialelor metalice reciclabile provenite de la:

1) operatorii care dețin instalaţii nucleare și/sau radiologice cu surse radioactive și/sau materiale radioactive;

2) operatorii care dețin instalaţii pentru extracţia sau prelucrarea substanțelor cu conținut radioactiv natural ce se pot concentra pe parcursul procesului tehnologic;

3) operatorii care dezafectează instalațiile prevăzute la subpct. 1) și 2);

4) operatorii care gestionează materiale metalice reciclabile, și anume operatorii care colectează, vând, cumpără sau utilizează materiale metalice reciclabile;

5) operatorii care transportă materiale metalice reciclabile.

Prevederile prezentului Regulament se referă la toate tipurile de materiale metalice reciclabile utilizate și comercializate la nivel național sau internațional.

Surse radioactive orfane

În general, o sursă radioactivă este un material care conține substanțe radioactive și este învelit într-un ecran de metal dens, precum plumbul sau fonta, sau chiar în uraniu sărăcit. Colectorii de metale, atunci când găsesc astfel de materiale, sunt interesați în primul rând de profit și ignoră pericolele asociate. Astfel, aceștia pot accesa foste întreprinderi care foloseau în trecut substanțe radioactive, dar care acum nu mai sunt protejate corespunzător din diverse motive, cum ar fi falimentul. Astfel de materiale radioactive pot fi apoi vândute și utilizate în alte scopuri, cum ar fi fabricarea de arme sau alte activități ilegale.

„Este cert că infrastructura de reciclare a metalului în Ucraina va fi afectată, iar importul de metal uzat în Moldova poate aduce profit, dar și riscuri. Este important să excludem importul de surse radioactive. Aceste modificări legislative au fost necesare pentru a proteja economia și mediul. Există și foste obiective industriale care acum sunt în faliment sau sunt revândute și dezasamblate, generând deșeuri metalice. În unele cazuri, surselor radioactive necontrolate, denumite “surse orfane”, li se poate găsi loc în lanțul de reciclare al metalelor. Este crucial ca personalul care interacționează cu metalul uzat să fie instruit pentru a gestiona aceste surse în mod corespunzător și a preveni riscurile asociate”, remarcă Ionel Bălan, directorul Agenției Naționale.

Monitorizare și informare a cetățenilor

Agenția de Mediu din RM efectuează și publică zilnic monitoringul echivalentului dozei ambientale a radiației gama (fondul radioactiv al mediului) înregistrat la 12 stații – 7 stații cu monitorizare manuală (or. Soroca, or. Fălești, s. Cornești, s. Bravicea, or. Comrat, or. Leova, s. Bălțata) și 5 stații cu monitorizare automată în regim continuu (or. Ștefan-Vodă, or. Bălți, or. Chișinău, or. Briceni și or. Cahul).

Pentru comparație, în Ucraina, datele sunt prezentate online, în mod interactiv. Una dintre platforme SaveEcoBot colectează și prezintă grafic datele de la 843 de stații deținute de diverse instituții de stat sau proiecte.

Atenție la efectele nocive

În condițiile nesigure de război la hotar, devine tot mai stringentă necesitatea protecției de la iradieri a oamenilor, bunurilor și mediului, ca rezultat al expunerii la materiale radioactive care pot fi prezente în metalul sau materialele metalice uzate.

Efectele nocive ale radiației pot fi împărțite în două categorii distincte.

Primul este efectul îndepărtat, care poate să apară sub forma unor afecțiuni oncologice în decursul a cel puțin 6-20 de ani de la expunerea la anumite tipuri de radiații. De asemenea, pot apărea și alte tipuri de afecțiuni care afectează sistemul nervos sau cardiovascular.

Al doilea este efectul direct și vizibil, cunoscut sub numele de efect deterministic. Acest efect apare atunci când organismul este expus la doze mari de radiație și se manifestă printr-o serie de simptome imediate, cum ar fi greața, diareea, căderea părului și modificări ale compoziției sângelui. Aceste simptome sunt asociate cu depășirea anumitor doze de radiație.

Dacă o persoană intră în contact cu o sursă radioactivă, cum ar fi una folosită în industrie, și o manipulează, există riscul ca aceasta să sufere un efect deterministic. De exemplu, dacă o capsulă radioactivă este desfăcută și conținutul său este expus pielii, persoana respectivă poate dezvolta ulcerații și leziuni ale pielii, semn că aceasta a fost expusă la o doză de radiație mortală.

Un incident cu mari repercursiuni s-a întâmplat într-un oraș din Brazilia, unde o instalație de radioterapie abandonată a fost vandalizată de colectorii de metal. Aceștia au manipulat o capsulă metalică conținând clorură de cesiu, un material radioactiv. Sute de persoane, inclusiv copii, au fost expuse la doze mari de radiație, iar un număr semnificativ dintre acestea au murit ca urmare a expunerii. Dezafectarea teritoriului și gestionarea deșeurilor radioactive au necesitat resurse financiare substanțiale și au implicat măsuri drastice pentru protejarea populației.

Multe dintre persoanele expuse la doze mai mici de radiație încep să dezvolte efecte adverse abia după 20-30 de ani, sub forma unei creșteri a incidenței cancerului și a altor afecțiuni asociate expunerii la radiații.

Acest articol a fost realizat în cadrul Proiectului „Amenințarea nucleară în timpul războiului ruso-ucrainean și impactul său asupra Ucrainei și a țărilor din regiunea Mării Negre: riscuri, scenarii și falsuri”, creat cu participarea CFI, Agenția Franceză pentru Dezvoltarea Mass-Media, în cadrul proiectului Hub București, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Franței.