(FOTO) Ploșnița verde a tomatelor – încă o insectă invazivă care ne mănâncă fructele și legumele

Încă o insectă invazivă – ploșnița verde a tomatelor (Nezara viridula) – încearcă în această perioadă să se strecoare în case și în alte adăposturi calde pentru a ierna, de rând cu ploșnițele marmorate și buburuzele asiatice, cu care deja ne-am obișnuit.  

Ploșnița verde, originară din Africa (Etiopia), a fost semnalată încă acum 10 ani în Republica Moldova, în 2014, dar n-a prea fost văzută prin Chișinău, spre deosebire de ploșnița marmorată (Halyomorpha halys), un dăunător rapace originar din Asia care a ajuns la noi mai târziu, în 2019. La fel ca alți dăunători veniți de la tropice și subtropice, ploșnița verde a supraviețuit și s-a înmulțit datorită iernilor blânde și faptului că aici nu-și întâlnește dușmanii naturali. 

Agricultorii n-ar trebui să fie prea relaxați, pentru că această insectă produce deja daune mari în Europa. Răspândirea insectelor invazive este o consecință a încălzirii globale și a altor schimbări climatice, provocate în mare parte de acțiunile omului asupra mediului inconjurător (factorul antropic).

Are 5 stadii de dezvoltare, trece printr-o transformare uluitoare

Ploșnița verde încă n-a provocat la noi daune mari agriculturii, dar tot mai mulți gospodari au ajuns să cunoască și această insectă, pentru că le-a apărut în grădină. Insecta are 5 stadii de dezvoltare. Atacă atât fructele verzi, cât și cele coapte și nu se limitează doar la tomate, îi plac multe alte culturi.

Victor Ciobanu, un locuitor al municipiului Chișinău, care anterior a activat în domeniul protecției plantelor, povestește pentru Ecopresa că anul acesta a văzut pentru prima oară ploșnița verde – i-a atacat roșiile din grădină. A aflat cum se numește insecta și ce obiceiuri are cu ajutorul internetului. A încercat apoi să scape de ea prin stropiri cu un amestec netoxic, preparat acasă (există rețete cu bicarbonat de sodiu, detergent de spălat vasele etc. publicate de diverse site-uri). Dăunătorul a dispărut pentru o perioadă, dar apoi a reapărut. Probabil, sunt necesare stropiri mai frecvente. Iată fotografii realizate de interlocutorul nostru în septembrie:

 Mai jos – o imagine de săptămâna aceasta în care ploșnița verde a tomatelor stă pe o plantă decorativă alături de ploșnița marmorată. 

 „Acum ele caută să se ascundă de frig. Se așteaptă câteva nopți mai reci. Până la primele înghețuri vor roade tot ce este verde prin grădini”, explică Galina Bușmachiu, doctor habilitat în biologie, șefa Laboratorului de Entomologie al Institutului de Zoologie, coautoarea unui studiu despre insectele invazive, solicitată de Ecopresa.

Toamna târziu, culoarea exemplarelor adulte de ploșnițe verzi se schimbă către maroniu. Au o lungime a corpului de 12-15 mm și o lățime de vreo 7 mm. Iernează sub scoarța copacilor în natură.

S-a observat că ploșnița verde și ploșnița marmorată coexistă fără probleme.

O femelă depune vreo 500 de ouă pe an

Ploșnița verde a tomatelor este o specie polifagă, care se dezvoltă pe roșii, ardei, dovlecel, fasole, castraveți, varză, vinete, cartofi, zmeur,  coacăz, alte culturi. Este observată și în lanurile de cereale. Reduce calitatea și cantitatea legumelor și fructelor. La fel ca alte ploșnițe vegetale, are un aparat bucal adaptat pentru înțepat, injectarea salivei și supt. Culturile pe care le înțeapă sunt compromise și ca aspect, și ca gust – nu mai pot fi consumate.

Ploșnița verde poate dezvolta 2 generații pe an în condițiile noastre (în țările mai calde – 4 generații). O femelă depune până la 260 de ouă, în grupuri a câte 30-130, pe partea inferioară a frunzelor. Ouăle sunt albe sau gălbui la început, iar la finalul perioadei de incubație devin rozalii. Au o formă de butoiaș, cu lungimea de 1,2 mm și lățimea de 0,8 mm. Perioada de incubație este cuprinsă între 5 și 20 de zile. Nimfele trec prin cinci stadii de dezvoltare pe parcursul a 30 de zile.

Metode de combatere

Nu există insecticide speciale pentru combaterea ploșniței verzi a tomatelor. În cazul unei invazii, pot fi efectuate tratamente cu insecticide omologate pentru cultura de tomate, inclusiv cu insecticide bio („Kabon”, „Konflic”, „Oleorgan”), potrivit site-urilor specializate.

Pe de altă parte, unele surse menționează că „măsurile de combatere chimică au o eficacitate limitată” și „degeaba combate un legumicultor ploșnițele invazive, dacă nu le combat și vecinii”, scrie revista-ferma.ro.

Publicația propune să ne mobilizăm cu toții, de la mic mai mare, și să nimicim ploșnițele verzi pe care le observăm. În caz contrar, riscăm să rămânem fără tomate în anii următori.

„Dacă am găsi cât mai multe ploșnițe ascunse în interior și să le distrugem, am putea contribui la reducerea populației acestei specii dăunătoare. (…) O posibilă soluție ar fi campaniile de conștientizare a populației (la radio, TV, internet). Dacă toți am căuta ploșnițe în case, magazii, depozite, poate ar fi o șansă ca în primăvara următoare populația să fie mai redusă”, scrie publicația.

Aceasta adaugă că „agricultorii n-ar trebui să fie prea relaxați: cultivatori de soia din Italia au mari probleme în ultimii ani din cauza atacului ploșnițelor verzi”.

Din anul 2000, în Republica Moldova au fost văzute și confirmate oficial, în laboratoare europene, vreo 25 de specii noi de insecte invazive – vezi detalii. Insectele invazive ajung la noi cu mărfurile importate pe cale terestră, aeriană, feroviară, inclusiv cu plantele de cultură și cele decorative, în bagajele călătorilor, cu masele de aer, dar și cu propriile puteri, trecând din țară în țară. Sunt active până prin noiembrie, dacă temperaturile sunt ridicate, iar iarna se adăpostesc sub scoarța copacilor și nu îngheață. Suferă și insectele locale din cauza lor, întrucât trebuie să lupte pentru habitat și hrană. Iar insectele de la tropice și subtropice se simt bine: aici nu-și întâlnesc dușmanii naturali.

CITEȘTE ȘI: (FOTO) Urmare a schimbărilor climatice: Insectele invazive ne distrug pădurile, culturile agricole și pot aduce boli tropicale