Ecopresa: Dle Gavrilița, pentru cei mai puțin inițiați în subiect, ați putea explica de ce ar trebui să ne îngrijoreze schimbările climatice? Cum la modul practic acestea influențează calitatea vieții noastre?

Pavel Gavrilița: Schimbările climatice reprezintă un proces continuu, care a început cu mai mulți ani în urmă. Cu toții le observăm: asistăm la secete, la inundații, constatăm variații bruște de temperatură etc.

Schimbările climatice afectează toate domeniile, iar locuitorii din mediul rural sunt mai vulnerabili. Din cauza secetelor pierdem din recolte, scade calitatea apei pe care o întrebuințăm zilnic...Temperaturile caniculare au un efect negativ asupra sănătății fizice și mentale, mai ales în cazul vârstnicilor.

Dacă în trecut ploua ciobănește, mai multe zile la rând, astăzi observăm că se înregistrează o perioadă îndelungată în care nu sunt precipitații, iar apoi plouă intensiv. Din cauza ploilor abundente înregistrăm viituri care, iarăși, afectează recolta agricolă, infrastructura rutieră sau, din păcate, distrug gospodăriile oamenilor.

Ce ar putea să ajute țara să treacă mai ușor peste secete, ierni fără ninsoare sau inundații?

În primul rând, trebuie cu toții să conștientizăm și să înțelegem problema. Știind problema, întotdeauna pot fi găsite soluții. Noi nu putem evita procesele naturale, mai ales că ele sunt din ce în ce mai frecvente. Noi trebuie să știm cum să ne adaptăm la ele, sporind astfel reziliența la schimbările climatice.

La nivel de guvern trebuie să avem obiective strategice pe fiecare sector, care să fie stipulate într-un cadru politic: strategie națională, un program cu un plan de acțiuni care să adreseze aceste probleme.

Dar ce pot face oamenii pentru a se adapta la schimbările climatice având în vedere îngrijorările legate de aceste evoluții?

Bunăoară, știm că în ultimii ani asistăm la o lipsă acută de apă pe timp de vară. Ce putem face? Putem colecta apa de ploaie pe care ulterior să o folosim pentru irigare. Din păcate, în ultimii ani din cauza secetei și ploilor acide asistăm la așa numita „ardere a culturilor”. O soluție e să creștem tot mai multe legume și verdețuri în seră. Pentru irigarea acestora, iarăși, se pot planifica rezervoare de acumulare a apei. Astfel, putem ameliora situația sau, mai bine spus, ne putem adapta la schimbările climatice.

De asemenea, o soluție e și plantarea mai multor copaci pentru umbrire care vor reduce din necesitatea utilizării aparatelor de aer condiționat. Este o situația de câștig: reduci din consumul de energie electrică și ai parte de un confort termic.

Dacă ne referim la producătorii agricoli, ei pot planta culturi mai rezistente la schimbările climatice, culturi care au rădăcini mai adânci, astfel încât în lipsa apei acestea să aibă un potențial mai mare de a rezista la efectele secetelor. Totodată, se pot planta fâșii forestiere care au un rol important în combaterea secetelor și protecției culturilor.

În concluzie: măsuri sunt foarte multe pentru toate sectoarele și despre acestea ar trebui să ne informăm suplimentar. Dacă ne referim la sectorul sănătate, desigur că trebuie să urmărim ca în zilele caniculare să avem cu noi apă, să nu stăm mult în soare. În orice caz, una din prioritățile cele mai importante e să fim informați, să știm ce riscuri există, cât suntem de vulnerabili la acestea și în dependență de asta, să știm cum să sporim reziliența la schimbările climatice.

La ce etapă sunt în prezent autoritățile, ținând cont de îngrijorările pe care le-ați formulat mai sus?

Procesul național de adaptare la schimbările climatice se află la a doua sa iterație. La moment, noi implementăm Programul național de adaptare la schimbările climatice, care este focusat pe 6 sectoare-cheie. Acestea au fost identificate cu persoanele de decizie ca fiind cele mai importante și cele mai vulnerabile.

Despre ce sectoare e vorba?

E vorba de sectorul agricultură, energie, transport, sănătate, apă și cel forestier. Programul a fost elaborat în comun cu doi experți internaționali și cu experți naționali sectoriali. Este vorba de un program de o durată mai lungă, cu un plan de acțiuni până în 2030. Am reușit să aliniem acest program cu alte documente strategice cum ar fi Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”. Programul deja a fost elaborat, transmis către Ministerul Mediului și urmează să fie consultat cu ministerele de resort și publicul larg.

De asemenea, la nivel local, au fost elaborate planuri de adaptare la schimbările climatice pentru 8 centre raionale din țară. Planurile urmează să fie adoptate de autoritățile locale. Ulterior se vor aloca resurse financiare pentru implementarea măsurilor specifice fiecărui centru raional în parte.

Mai mulți experți vad o legătură directă dintre împădurire și schimbările climatice. Există această interdependență și cum am putea să o întoarcem în avantajul nostru?

Adaptarea la schimbările climatice reprezintă un proces cross-sectorial. Nu putem să ne adaptăm la schimbările climatice numai prin acțiuni în sectorul forestier sau transport. De exemplu, sectorul forestier este strâns legat cu sectorul apă și cu sectorul agricultură. Noi trebuie să vedem problema în ansamblu.

Împădurirea desigur că reprezintă un aspect destul de important, de exemplu plantarea fâșiilor forestiere ar contribui inclusiv la protecția culturilor, reținând apa mai mult timp în sol, nemaivorbind de îmbunătățirea stării mediului în general. Din păcate, noi avem cea mai mică suprafață de păduri din regiune și, totodată, la noi și calitatea masei lemnoase lasă de dorit. De aceea este important să investim în împădurire și să plantăm specii de copaci nativi, specifici regiunii noastre.

Dle Gavrilița, în ce măsură prin implementarea acestui program vom reuși să ne adaptăm la schimbările climatice?

Programul conține în sine o viziune strategică despre unde ar trebui să ajungem și cum să adaptăm sectoarele la schimbările climatice. E vorba de o etapă de planificare, însă cel mai important este în ce măsură aceste acțiuni vor fi aplicate în practică. Noi știm foarte bine că acțiunile de adaptare costă, nu sunt ieftine și, din păcate, trăim vremuri complicate.

Omenirea trece prin diverse crize: ne confruntăm cu o criză energetică, una economică, asistăm la diverse probleme sociale, respectiv deseori nu ajungem să investim în viitor. Majoritatea cheltuielilor sunt de moment. Din păcate, noi știm că efectele schimbărilor climatice pot fi devastatoare și presupun cheltuieli mult mai mari pentru a le diminua consecințele.

Continuând gândul dvs., în prezent Republica Moldova are suficiente provocări: criza energetică, criza refugiaților. Mulți s-ar putea gândi că mediul și schimbările climatice nu reprezintă o prioritate. Dvs. ce le-ați răspunde?