Chiar de la intrarea în ograda primarului comunei Ratuș, Tudor Țurcanu, am observat casa bine întreținută și curtea curată. M-a impresionat grădina mică, bine organizată, cu lada pentru compostare amenajată într-un colț. Avea pregătită o găleată cu deșeuri din bucătărie și alta cu rumeguș de lemn, vorbind cu încredere despre eficiența compostării. Spune că acum lada de gunoi se umple de două ori mai greu.

Tudor Țurcanu ne-a povestit că s-a inspirat după ce a fost în Franța, cu proiectul «Savoie Déchets». Mai bine spus, s-a decis, căci mai devreme, și dlui, și alți locuitori, au practicat compostarea după tradiția veche. Adică toate resturile din grădină le aduna într-un colț de grădină și apoi, după putrezire, le punea în sol, de obicei, toamna târziu. Acum, însă, își dă seama că procesul nu era la fel de eficient și estetic ca în prezent. Prima roadă pe pământul acoperit cu compost deja a strâns-o. Unde a pus compost morcovii au crescut de-a binelea.

Cu părere de rău, încă mai sunt consăteni care nu văd beneficiul compostării, ard frunzele, susține primarul. Nu o singură dată, el a anunțat poliția despre această încălcare și a făcut avertizări în repetate rânduri, dar a primit cuvinte piperate drept răspuns. Totuși, sunt și din cei care susțin schimbarea. Deocamdată puțini, dar, potrivit vorbei: „buturuga mică răstoarnă carul mare”, primarul rămâne optimist și crede că situația poate fi schimbată. 

Implicarea sătenilor este, evident, crucială, or, în proiectul moldo-francez „Spre o gestiune intercomunală, eficace și durabilă a deșeurilor în zona central-estică a RM”, la Ratuș, de rând cu celelalte localități, au fost, în total, repartizate peste 100 de lăzi de compostare. Tot datorită proiectului au fost dezvoltate două parteneriate cu operatorii de reciclare „ABS Recycling” și Fundația „EcoSave”. De asemenea, au fost create 5 platforme de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și 40 de tomberoane pentru deșeurile din plastic. Comunitățile au mai beneficiat de un set de utilaje, format dintr-un tractor mare și 2 tocătoare mici de crengi și resturi vegetale.

La școala din Ratuș, chiar de la poartă, câțiva băieți și o fetiță, fiind la pauză, au alergat în întâmpinarea noastră. Copiii erau foarte fericiți să-l revadă pe Adrian Furculiță, coordonatorul proiectului moldo-francez, cu care au făcut mai multe lecții despre protejarea mediului.

Aici găsim un alt compostor. Este vorba despre o ladă din scânduri, care poate fi și deschisă. Este pusă pe pământ, plină cu vârf, pe straturi - cu crengi mărunțite, frunze, iarbă, cioturi de mere, paie. Dacă privești atent, poți observa straturile, deoarece ceea ce este deasupra e pe alocuri încă verde, mai spre mijloc e cafeniu, apoi cenușiu și jos deja se poate observa o masă de culoare neagră.

Nu zăbovim aici, astfel că următorul punct de vizită este la școala din Chițcanii Vechi. Aici, la fel ca la Ratuș, copiii s-au arătat încântați să-l revadă pe Adrian. Pășind pragul școlii, chiar în holul instituției era amenajată o adevărată expoziție de artă: o masă plină cu diferite obiecte create din deșeuri de plastic, hârtie, paie. Pe pereți erau picturi cu mesaje ecologice scrise de către elevi, postere cu explicații despre protecția mediului înconjurător. În cadrul lecției dedicate protecției mediului, copiii au mers la compostorul din spatele școlii. Acesta este acolo deja de mai mult timp, așa încât deșeurile din ultimul strat erau deja compost. Unul dintre elevi a scos ceva pământ pentru o floare de cameră și pentru copaci, ca îngrășământ. „Acest pământ brun miroase frumos, a pământ de pădure”, spune băiatul. 

În opt instituții școlare au fost desfășurate 65 de lecții despre gestionarea durabilă a deșeurilor, impactul deșeurilor asupra mediului, precum și alte activități extrașcolare. Copiii au participat activ și la acțiunile de îngrijire a compostoarelor amplasate în ograda școlii. 

Cu primarul de la Chițcanii Vechi, Sergiu Cucu, ne-am întâlnit la una din cele două gunoiști ale satului, numită de localnici „de la chimicate”. Aici am găsit o platformă de compostare, unde vor fi adunate toate deșeurile biodegradabile. Ulterior, acestea vor fi compostate. Primarul speră că în asemenea mod oamenii vor pune separat plasticul, metalele și alte materiale sintetice. 

Deși nu are niște cifre exacte despre cât gunoi se adună din sat, estimează aproximativ o tonă de deșeuri per gospodărie pe an,. „Sunt 823 de gospodării și se adună mult gunoi, desigur. Dar dacă ar fi cumva să-l sortăm, ar fi mai bine”, a concluzionat primarul. 

În prezent, această platformă a adunat un volum modest de deșeuri, însă deja este o dovadă că oamenii au înțeles problema.

La Verejeni am participat, în aceeași zi, și la o instruire pentru primarii din localitățile proiectului moldo-francez. Trainingul a început cu partea teoretică despre plastic și compostare. Activitatea a devenit cu adevărat interesantă când au început discuțiile despre partea practică, cu lucruri care se pot face în gospodării. În sală, am observat primarul localității. Și la Verejeni, schimbarea nu se produce atât de repede, pe cât și-ar dori, dat totuși se întâmplă. Iar pentru a impulsiona lucrurile, primarul merge prin sat, împreună cu polițistul de sector, să informeze cetățenii despre necesitatea sortării gunoiului, depozitarea acestuia în lăzi speciale. Polițistul are și misiunea să observe dacă oamenii nu ard frunzele sau alte resturi din grădină, să vadă dacă ei folosesc conform destinației compostoarele primite gratuit prin intermediul proiectului.

În cele cinci localități, circa 400 de persoane au fost implicați în consultarea practicilor de gestionare a deșeurilor, iar peste 70 dintre ei au participat activ la atelierele de instruire. Cel puțin 50 de reprezentanți ai autorităților locale au participat la cele 10 ateliere de formare și consolidare a capacităților de gestionare și guvernare a serviciului public. Nu în ultimul rând, au fost elaborate și împărțite materiale informative. Pe durata anului 2021, peste 800 kg de hârtie au fost transmite spre reciclare, aproximativ 1000 kg de DEEE și aproape 2 tone de plastic. În fiecare localitate, va activa și un grup de inițiativă privind gestionarea deșeurilor. Acesta va avea misiunea să continue dezvoltarea serviciului de gestionare a deșeurilor, după finalizarea sprijinului francez, în primăvara acestui an.