Republica Moldova în fața crizei climatice: cine suferă cel mai mult și ce este de făcut – studiu PNUD

Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața schimbărilor climatice. Temperaturile cresc constant, precipitațiile devin mai imprevizibile, iar fenomenele extreme – cum ar fi secetele, inundațiile și valurile de căldură – afectează deja viața a mii de oameni.

Schimbările climatice nu ne afectează pe toți la fel. Un studiu realizat de PNUD Moldova și finanțat de Fondul Verde pentru Climă, scoate la iveală un adevăr dureros: femeile, copiii, vârstnicii și persoanele cu dizabilități sunt printre cei mai vulnerabili în fața crizei climatice.

Avem nevoie de soluții echitabile: politici care țin cont de gen, vârstă, dizabilități și sărăcie. Avem nevoie de infrastructură adaptată. Și de decizii luate de autorități împreună cu oamenii, nu peste capul lor.

Femeile din sate, vârstnicii, copiii și persoanele cu dizabilități – în prima linie a luptei cu schimbările climatice

În Republica Moldova, schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu – sunt și o problemă de echitate socială. Ele înseamnă lipsă de apă în satele izolate, boli agravate la vârstnici, copii bolnavi din cauza aerului poluat și persoane cu dizabilități lăsate în afara planurilor de protecție.

Un studiu amplu realizat în Republica Moldova arată arată că schimbările climatice nu ne afectează pe toți în mod egal. Cele mai vulnerabile grupuri sunt:

• Femeile din mediul rural, care se confruntă cu lipsa apei și temperaturi extreme ce le afectează activitățile zilnice, cum ar fi gătitul sau igiena;
• Vârstnicii, expuși riscurilor de sănătate, în special bolilor cardiovasculare, din cauza caniculei, dificultăți în adaptarea locuințelor;
• Copiii, care suferă din cauza bolilor respiratorii, bolilor sistemului digestiv și accesului redus la apă potabilă;
• Persoanele cu dizabilități, care se confruntă cu bariere suplimentare în accesul la resurse și protecție socială, cu obstacole la accesarea infrastructurii.

Soluția? Studiul recomandă măsuri de adaptare care țin cont de realitățile acestor grupuri, integrarea egalității de gen și a vulnerabilităților sociale în politicile climatice ale statului.

Estimare: temperaturile vor crește cu 2-3 grade până în 2050 

Clima Republicii Moldova se încălzește rapid – temperaturile ar putea crește cu până la 3°Celsius până în 2050, iar precipitațiile devin mai imprevizibile. În sudul țării, secetele devin tot mai frecvente. În nord și centru, resursele de apă devin tot mai insuficiente.

Date desprinse din studiu: 

• Temperaturile cresc cu o medie de 0,58°C la fiecare 10 ani. Până în anul 2050, se estimează o creștere de 2-3°C.
• Precipitațiile devin tot mai inegale: secetele afectează sudul, în timp ce în nord și centru se intensifică riscul de inundații.
• Până în 2030, fluxurile de apă de suprafață ar putea scădea cu 16-20%, iar acest lucru va pune presiune pe agricultură și alimentarea cu apă potabilă.

Impactul negativ al schimbările climatice asupra sectoarelor economiei 

Studiul descrie cum sunt afectate de schimbările climatice sectoarele din economia Republicii Moldova.

 Agricultura

• Temperaturile ridicate cresc necesarul de irigare, reduc randamentul culturilor și favorizează răspândirea dăunătorilor și bolilor.
• Scăderea calității solului, deșertificarea și pierderea soiurilor tradiționale duc la pierderi de venit, insecuritate alimentară și migrarea forțată a forței de muncă.
• Evenimentele extreme (secetă, grindină, îngheț, inundații) cauzează eșecuri de recoltă și creșteri ale prețurilor la alimente​.

Sectorul energetic

• Valurile de căldură cresc cererea de energie electrică pentru răcire, punând presiune pe sistemele de distribuție.
• Scăderea debitelor râurilor Nistru și Prut duce la o scădere semnificativă a producției hidroenergetice.
• Infrastructura energetică este vulnerabilă la fenomene extreme, ceea ce generează costuri mari de reparații și incertitudine​.

Silvicultura

• Temperaturile crescute afectează speciile sensibile, cresc riscul de incendii și modifică compoziția pădurilor.
• Se reduc funcțiile ecologice și economice ale pădurilor (biodiversitate, protecție, lemn de foc etc.)
• Furtunile, incendiile și secetele duc la pierderi economice și pot forța migrarea unor comunități​.

Sănătatea

• Valurile de căldură sporesc cazurile de boli cardiovasculare, respiratorii și infecțioase, mai ales în rândul vârstnicilor și celor care lucrează în aer liber.
• Inundațiile cresc riscul de boli transmise prin apă.
• Costurile pentru sistemul de sănătate cresc, iar activitatea economică scade din cauza bolilor și a stresului climatic​.

Transporturile

• Temperaturile extreme deteriorează drumurile, căile ferate și infrastructura de transport aerian și maritim.
• Precipitațiile abundente și inundațiile blochează transportul, izolează comunități rurale și cresc costurile de întreținere​.

Gospodărirea apei

• Precipitațiile variabile și secetele reduc rezervele de apă, afectând atât populația, cât și agricultura.
• Inundațiile poluează sursele de apă și distrug infrastructura.
• Schimbările climatice afectează calitatea apei potabile și ecosistemele acvatice.

Recomandările studiului pentru autorități – trebuie să ne asigurăm că nimeni nu e lăsat în urmă

Așadar, clima se schimbă: temperaturile cresc, precipitațiile devin imprevizibile, secetele și inundațiile afectează economia, agricultura, sănătatea și mai ales viețile celor care deja trăiesc în condiții dificile. Și trebuie să ne asigurăm că nimeni nu e lăsat în urmă.

Potrivit studiului, pentru a reduce impactul crizei climatice, Republica Moldova are nevoie de:

Politici integrate și incluzive

• Adaptarea la climă trebuie să includă aspectele sociale și de gen încă din faza de planificare.
• Este necesară coordonarea între autoritățile centrale și cele locale, cu implicarea comunităților​.

Sprijin financiar pentru cei vulnerabili

• Subvenții și fonduri dedicate pentru compensarea pierderilor.
• Crearea unor asigurări speciale pentru zonele vulnerabile.
• Integrarea bugetării sensibile la gen în politicile publice​.

Acces la date și cunoștințe

• Colectarea de date detaliate despre impactul climatic asupra grupurilor vulnerabile.
• Instruirea autorităților locale în evaluarea riscurilor și elaborarea măsurilor de adaptare​.

Implicarea comunităților și ONG-urilor

• Promovarea participării publicului în elaborarea și implementarea strategiilor climatice.
• Campanii de informare adaptate diferitelor categorii (copii, femei, vârstnici).​

***Studiul „Schimbările climatice și grupurile vulnerabile din Republica Moldova: impacturi, riscuri și măsuri de adaptare” (în limba engleză) a fost realizat în cadrul proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă.

CITEȘTE ȘI: Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap