[FOTO/VIDEO] Nici tu sobă, nici tu calorifere și nici panouri sau colectoare solare. Alexandru Vrabie ne arată cum își construiește casa pasivă, cu facturi simbolice pentru energie

Familia Vrabie

Susține Ecopresa, distribuie!

Mai nou pentru Republica Moldova, în localitățile noastre au început să apară primele case „pasive”. Sunt mai mult decât case eficiente energetic care își adună energia din panouri fotovoltaice și colectoare solare – o casă pasivă este atât de corect construită, încât ar putea să se descurce chiar și fără cazane, calorifere, sobe, aparate de aer condiționat, colectoare și panouri solare. Se încălzește iarna pe seama luminii soarelui care pătrunde prin geamul performant corect amplasat, a termoizolării, ventilației precum și materialelor de construcție corespunzătoare normelor. Vara, este răcoare în casă.

Facturile pentru energie termică și electrică, firește, sunt minime. Simbolice, chiar.

Cum arată, cum s-o construiești sau transformi și cum s-o întreții, ne povestește Alexandru Vrabie, inginer, proprietarul unei astfel de case din satul Colonița.

De ce o casă pasivă?

Casa pasivă, o alegere avantajoasă

O casă pasivă reduce costurile de energie cu 75-90% și de regulă nu are nevoie de sisteme de încălzire – șemineu, încălzitoare, boilere etc. – , întrucât are o temperatură constantă ideală. Casa lui Alexandru Vrabie este încă în construcție.

Alexandru povestește că a început construcția în 2015, când a apelat la un arhitect certificat de Institutul German Passive House. Casa, având o suprafață de 125 de metri pătrați, a fost construită din lemn, placă OSB și panouri SIP.

*Casa familiei Vrabie în perioada de construcție. Foto: Arhiva personală*

„Față de casele obișnuite tradiționale, în care oamenii au cazane de 24, 36, sau chiar 70 kW, în casa mea ne încălzim cu un reșou electric de 2 kW, iar acum la minus 8 grade avem în casă 20 de grade și umiditatea de 52 de procente, acestea fiind condiții foarte bune pentru sănătate”, ne explică Alexandru.

20 de grade în casă la -8 grade Celsius afară — *La minus 8 grade afară, cu 20 de grade în casă*

Locuința încă nu este finalizată, dar deja are un consum anual de numai 40 de kWh/(m2•an), de trei ori mai puțin față de vecinii săi, care locuiesc într-o casă tradițională cu aceeași suprafață, de 125 mp.

Ultima factură pentru locuința sa a fost de 2509 lei, în timp ce a vecinii au achitat de peste trei ori mai mult – 7692 lei (32,65%).

*Diferența de facturi dintre o casă pasivă și una tradițională*

Pentru a atinge standardul de 15 kWh/(m2•an) al casei pasive, familia urmează să mai investească în sistemele de ventilație cu recuperare de căldură, cazangerie și schimbarea ușii de la intrare.

Calitate, durabilitate, liniște și aer proaspăt

Dincolo de beneficiile legate de economii, casele pasive sunt avantajoase prin calitatea aerului, izolarea fonică și rezistența lor.

Sistemele de ventilație performante le asigură o schimbare constantă a aerului, reducând acumularea de alergeni și îmbunătățind calitatea generală a aerului interior. Datorită construcției eficiente energetic – a termoizolării și geamurilorcorespunzătoare – locuința are și o izolare fonică sporită.

Potrivit lui Alexandru, în casa pasivă este mereu aer proaspăt, asigurat de ventilația cu recuperare. Absolut în toată casa este o temperatură constantă, fără zone reci de disconfort. Pe termen lung, are o valoare net mai superioară pentru a o vinde și o astfel de casă are șanse mult mai mari să se mențină în timp fără reparații adăugătoare. „Este o investiție în sănătatea familiei, o investiție pe toată viața și asigură o calitate pe un termen foarte îndelungat”, concluzionează Alexandru Vrabie.

Principiile de bază ale casei pasive

Construcția casei a început cu identificarea terenului pentru amplasarea locuinței – „am ales terenul cu o orientare foarte bună, cu geamurile spre sud. Pe timpul iernii razele solare foarte mult mă ajută la încălzirea casei”, povestește Alexandru.

Un alt principiu de bază este termoizolația continuă, de calitate. „Calculele au arătat că pentru a ajunge la standard-ul de casă pasivă, izolația atât a pereților, cât și a acoperișului trebuie să fie de cca 28 cm (18 cm EPS + 10 cm vata bazaltică), iar izolația fundației de 30 cm”.

La fel de important este și sistemul de ventilație controlat – acesta permite circulația aerului și, în același timp, îl încălzește/răcește (după nevoie), folosind cca 95% din căldura sau răcoarea din interior.

Încă un criteriu fundamental pentru o locuință pasivă sunt geamurile. Alexandru a folosit geamuri PVC cu trei rânduri de sticlă: „Am doar geamuri spre răsărit, apus și sud. La nord nu am niciun geam, pentru a exclude la maxim orice pierdere de căldură prin ele. Practic toate geamurile din casa mea sunt gândite așa, ca să fie umbrite pe timpul verii și însorite pe timpul iernii”.

Sticlă cu trei straturi — *Geamuri PVC cu trei rânduri de sticlă*

Al cincilea principiu al casei pasive este etanșeitatea la aer – casa pasivă este proiectată pentru a minimiza toate scurgerile de aer din jurul ușilor, ferestrelor etc. sunt sigilate corespunzător pentru a opri pierderile de căldură și pentru a ajuta la reducerea acumulării sau pierderii de umiditate pe vreme rece.

Principiile de bază a unei case pasive. Sursa: vreaucasapasiva.ro — *Principiile de bază ale unei case pasive. Sursa: vreaucasapasiva.ro*

O casă tradițională poate fi transformată într-o casă pasivă

Orice casă, veche de peste 15-20 de ani sau mai mult, de asemenea, poate fi transformată într-o casă pasivă, inclusiv casele bătrânești, spune Alexandru.

„Se aplică principiile pentru o casă pasivă – neapărat se apelează la specialiști, arhitecți, ingineri care cunosc standardul și pot să vă ajute pentru a exclude punțile termice (să nu apară mucegai pe acolo), geamuri performante, ventilație cu recuperare de căldură sau cazangerie”, accentuează Vrabie.

Etanșietatea la aer pentru a opri pierderile de ajuta la reducerea acumulării — *Etanșietatea (sigilare) ajută la minimizarea scurgerilor de aer din jurul ușilor, ferestrelor. Sursa: Arhiva personală*

Diferența de prețuri

De obicei, costurile mai ridicate ale unei case pasive pot costa cu 10-15% mai mult decât o casă standard, având în vedere tehnologiile și materialele avansate necesare pentru a îndeplini standardele stricte de eficiență energetică.

„Ar putea fi mai scumpe doar materiale pe care le folosești. Oricum acum totul se izolează, dar izolează cu 5 cm sau cu 10 cm, pe când lucrările pentru această termoizolare costă la fel ca și pentru montarea unei grosimi de 20-25 cm. Practic, volumul de material te costă mai mult”, precizează Alexandru.

În cât timp se rescumpără investiția

Cu prețurile actuale ale utilităților, perioada de recuperare a investiției pentru astfel de locuință depășește 10 ani. Cu toate acestea, sunt 10 ani în care se locuiește într-o casă confortabilă, călduroasă, cu aer proaspăt, lumină și confort.

Cum obții o casă pasivă certificată?

Indiferent de cum va arăta casa, unde va fi amplasată bucătăria sau cămara, constructorii trebuie să respecte o serie de principii. Dacă sunt îndeplinite toate criteriile impuse de Standardul PHI (Passive House Institute), casa poate obține certificarea de casă pasivă. În plus, bilanțul energetic trebuie realizat într-un program de software special pentru proiectarea caselor pasive, PHPP (Passivhaus-Projektierungspaket).

Spre deosebire de o casă obișnuită, în cazul locuinței pasive, este nevoie de o echipă de proiectare specializată pentru acest tip de proiect.

Casă pasivă presupune și elaborarea unui pachet de proiectare — *Casa pasivă presupune și elaborarea unui pachet de proiectare a locuinței sub ghidarea Institutului Passive House*

Dacă este proiectată și construită corect, instalațiile, arhitectura și structura vor fi potrivite armonios. În general, timpul de proiectare este mai mare. Fiecare element va fi verificat din punctul de vedere al variațiilor de temperatură, se vor identifica zonele în care ar putea apărea condens și se vor aplica măsurile necesare.

Dacă întrunește toate criteriile, casa poate obține certificarea de casă pasivă.

Ce oferă certificarea:

Calitate asigurată
Certitudinea că standardul energetic convenit va fi efectiv atins
Creșterea valorii proprietății prin evaluarea independentă a calității
Verificarea certificată a casei pasive folosind Pachetul de planificare a casei pasive (PHP) poate fi transmisă și pentru diferite programe de subvenții.

Cum s-a născut casa pasivă: exemplul de la Darmstadt

Doi germani, Wolfgang Feist și Bo Adamson au fost cei care au dezvoltat ideea Casei Pasive, în mai 1988, cu proiectul de cercetare Passivhaus.

În anul 1990, au construit primul proiect pilot casa pasivă Kranichstein, Darmstadt – a fost prima casă multifamilială locuită din Europa care a realizat un consum documentat de energie termică de sub 10 kWh/m2 pe an.

Prin acest exemplu, Feist și Adamson au demonstrat că este posibil să se construiască clădiri cu un consum de energie extrem de scăzut. Astfel, conceptul a devenit cunoscut în toată lumea.

În Republica Moldova, două clădiri au primit certificare de casă pasivă – o locuință privată, certificată în anul 2019, și o grădiniță.

*Case pasive certificate în Republica Moldova. Sursa: passivehouse-database.org*

Conform statisticilor, 50% din energia RM este consumată de sectorul rezidențial (pentru întreținerea locuințelor), o cifră practic dublă față de consumul UE, de 27%.

Un consum mare de energie nu este doar scump pentru buzunarele noastre, dar și poluează mediul prin arderea combustibililor fosili pe care îi folosim. De aceea, Uniunea Europeană ia măsuri pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră la cel puțin 55% până în 2030 și face din atingerea neutralității climatice până în 2050 o obligație legală.

Materialul realizat în cadrul proiectului „REDU ENERGIA: Soluții de eficiență energetică pentru comunități mai bune”, finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei și implementat de EcoVisio, în parteneriat cu „Active Commons e.V.” și EcoPresa.