Ne ocupăm cu activități din sfera agroecologiei deja de un an și jumătate, în mod activ. Altfel spus, tot ce se vede aici în jur este rodul muncii active timp de un an și jumătate.
Mie, lui Valeriu și prietenilor, ne plăcea să mergem la lacuri, dar nu ne plăcea gunoiul care era pe acolo. Așa am ajuns la ideea de a înregistra o asociație obștească în 2008, pe care am numit-o „Asociația pentru Protecția și Restabilirea Echilibrului Ecologic «Pomul Vieții»”.
Organizația în care derulăm acum activități de mediu este o asociație de părinți ai căror copii au dizabilități mintale, numită „Speranță și Sănătate”.
Este un centru de zi de reabilitare, unde tinerii vin după ce deja au absolvit școala. Sunt tineri care nu-și găsesc un loc de muncă, o ocupație, nici măcar un loc pentru relaxare, iar aici chiar se simt ca într-un paradis.
An de an, încercăm să integrăm beneficiarii tot mai mult în direcția antreprenoriatului social. Asta presupune nu doar să desfășurăm activități de mediu, dar și să obținem un venit din asta, care se repartizează, printre altele, ca remunerație pentru beneficiari.
Drept dovadă, am reușit să creștem platani, pe care Moldova noastră demult nu-i mai cultivă și nu mai are tehnologia.
Pentru ca un copac să crească, în suflet trebuie să ai un cântec. Dacă vii cu o dispoziție și o motivație proastă, mai bine să nu plantezi copaci.
Semințele vin la noi și începem să le studiem, colectăm informații despre ce au nevoie acești copaci ca să crească. Avem și semințe locale, pe care le colectăm noi înșine de ici, de colo.
După asta, vedem împreună cu beneficiarii ce poate fi transferat în seră. Apoi, din seră, puieții ajung în suportul de creștere, unde își așteaptă un nou prieten-cumpărător.
Apropo, de îndată ce au apărut pe aici copaci și biodiversitate, în bradul vecinului au apărut doi porumbei sălbatici imenși. Atunci când zboară, își deschid larg aripile, parcă ar fi un elicopter sau un deltaplan. Iată ce înseamnă biodiversitatea: avem aici un mediu bun și confortabil, așa că apar noi plante și noi rezidenți.
Aristotel a numit râmele „intestinele pământului”, deoarece trecând prin materia pe care o digeră, acestea o dezinfectează, o îmbunătățesc și o îmbogățesc cu diverse elemente. Este opera mai multor bacterii, plus a râmelor care apar după ploaie, și care într-o zi, digeră o cantitate de pământ egală cu greutatea lor.
Totodată, am instalat și paleți pentru compostare, unde ajung nu doar deșeurile din bucătăria noastră, ci și aduse de activiști care locuiesc aici, în sectorul Buiucani.
În Moldova, suprafața împădurită reprezintă aprox. 12% din teritoriul țării. Prin comparație, în România și Ucraina, procentajul este de 29-30%.
Câtă vreme există asemenea vise și bucăți de pământ unde ar putea fi o pădure, unde ar putea trăi și insectele, și păsările, iar oamenii ar putea să culeagă ciuperci, fructe de pădure, ierburi medicinale, atunci acest obiectiv, realizabil sau nu, îmi pare cea mai bună opțiune pentru Moldova.
Noi aici, la EcoPresa, avem un privilegiu pe care nu-l ascundem: acela de a cunoaște oamenii din comunitatea eco a Moldovei, fiecare cu povestea, pasiunea și îndeletnicirea lui. De la un timp, ne tot bate un gând: ce-ar fi să împărtășim privilegiul și să „dăm cuvântul” acestor oameni cu inima verde?
Prin campania #PoveștiDinECOmunitate, vrem să aducem în prim-plan un alt fel de eroi decât suntem obișnuiți să vedem. Sunt oameni ca noi și ca voi, care dau o față umană practicilor sustenabile și ne arată cât e de ușor să fii prietenos cu mediul. Lasă-te inspirat/ă și următoarea poveste din ECOmunitate poate fi cea a ta!
#PoveștiDinECOmunitate — o campanie de suflet marca Ecopresa.md,© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.