Eficiența energetică, dincolo de economii, înseamnă și protecția mediului

În prima ediție a podcastului „Treci la Verde”, Dinu Rusu a discutat despre eficiență energetică cu expertul național în cadrul proiectului „Convenția Primarilor Est”, Victor Parlicov. Cei doi au abordat subiectul din perspectiva beneficiilor măsurilor de eficiență energetică și au ajuns la concluzia că, dincolo de economii, înseamnă și protecția mediului.

Dinu Rusu: Se discută despre bani, că plătim prea mult, că sunt cheltuieli enorme, iar pe de altă parte oamenii nu știu cum să facă economii sau nu vor să le facă. Ce înseamnă eficiență energetică, ca mai apoi să umblăm și la bani?

Victor Parlicov: În primul rând, conceptul de eficiență energetică înseamnă să asiguri un nivel de confort decent, cheltuind mai puține resurse. Asta este eficiența energetică. Nu înseamnă să stingem lumina, să ne dezicem de internet, energie electrică, să trăim ca în secolul XV, ca să nu cheltuim energie, ca să fie eficiența energetică. Nu! Asta înseamnă să ducem un mod de viață din secolul XXI însă, cheltuind cât mai puțină energie. Toate lucrurile care țin de energie electrică, care astăzi, să spunem așa, sunt caracteristicile vremii, fără de care astăzi nu putem trăi.

Energia electrică reprezintă în Republica Moldova puțin peste zece la sută din toată balanța energetică. Cea mai mare parte este energia termică care noi o utilizăm pentru a încălzi încăperi, clădiri și a doua cea mai mare parte este combustibilul lichid, pe care noi îl consumăm pentru a asigura transportul. Deci, acestea sunt cele mai mari două componente de consum ale energiei în Republica Moldova.

Așa cum am spus, eficiența energetică înseamnă să trăim bine, mai bine poate decât trăim astăzi, însă consumând mai puțină energie. Și asta este foarte posibil, eu vă dau câteva exemple foarte practice, dacă să vorbim de lucrurile cotidiene de la noi din Moldova.

Dinu Rusu: Domnule Parlicov, vorbim și despre aceste lucruri cotidiene. Dar, mai mult despre eficiența energetică se discută atunci când vorbim de instituțiile statului, când vorbim de grădinițe, primării, școli și așa mai departe. De ce totuși este mai mult la nivel de instituții, decât la nivel privat această eficiență energetică?

Victor Parlicov: Aici trebuie să înțelegem de unde vine preocuparea asta și nu doar în Republica Moldova, dar la nivel global, de unde vine preocuparea de tot ce ține de eficiența energetică. Asta vine de la politice de climă, este o încercare a noastră, a oamenilor să reducem presiunea pe mediu, emisiile de gaze cu efect de seră. Consumul de gaze naturale, carbune, resursele fosile duc la faptul că la arderea lor se emană CO2, aceleași hidrocarburi care noi le turnăm în rezervoarele la automobile – emană CO2 și alte gaze cu efect de seră stocându-se sau acumulându-se în atmosferă. Acestea duc la faptul că în straturile de jos ale atmosferei, lângă pământ acolo unde trăim noi, acolo unde e habitatul nostru – crește temperatura, ceea ce distruge flora, fauna, le schimbă, distruge o parte din habitatul animalelor, inclusiv poate transforma zone întregi în pustiu.

Respectiv, pentru a reduce presiunea acestea pe mediu, ceea ce putem noi face este să încercăm să reducem amprenta pe emisiile de gaze cu efect de seră. Și aici Uniunea Europeană este cel mai avansat jucător pe arena globală care s-au preocupat de acest domeniu. Și toate politice, inclusiv în Republica Moldova, dacă vorbim de eficiența energetică, vin să preia, de fapt, să transpună în Republica Moldova politice europene în domeniul emisiei gazelor cu efect de seră, eu o să le spun așa, la general, ,,Politici în domeniul climei”.

Și atunci, de ce anume instituțiile? Pentru că Uniunea Europeană și-a propus de mai multă vreme să promoveze politici în domeniul reducerii emisiei gazelor cu efect de seră și a hotărât și a anunțat că rolul primordial în acest sens, rolul de exemplu, rolul de model, trebuie să le aibă instituțiile publice. Instituțiile publice trebuie să fie cele care în primul rând să-și ajusteze consumurile, să-și ajusteze modul de a funcționa în așa fel încât să facă mai puțină presiune pe mediu, ca să dea un exemplu celor din jur, inclusiv oamenilor care poate nu cunosc, pentru că e vorba și de niște tehnologii, e vorba și de niște uzanți. Oamenii au făcut focul în sobă sute de ani, și, mă rog, vine acum cineva cu chestia asta eficiența energetică – ce-o mai fi și asta? Pentru a crea exemple la nivel local, în fiecare localitate ca fiecare om să vadă că, de fapt, eficiența energetică nu este un concept abstract, dar sunt niște lucruri foarte practice, pe care le putem face toți, s-a mers pe ideea că instituțiile publice să fie cele care anume să piloteze, și să de-a un exemplu tuturor celor din jur. De asta acum, în Republica Moldova, atunci când se vorbește despre eficiență energetică, se vorbește despre instituții publice.

Dinu Rusu: Sunt clădiri cu eficiență energetică? Cum îi spui unui om simplu, care nu are treabă nici cu fizica, nici cu economia, nici cu chimia, nu are treabă cu asta, el vrea să știe direct: ce are el din asta că Ministerul are facturi mai mici, să zicem așa?

Victor Parlicov: Păi aici sunt două efecte. Primul deja la care m-am referit este chestia de oferire a unui exemplu. Puțină lume la noi, când își construiește casele, se preocupă de anveloparea termică a clădirilor. Puțină lume utilizează tehnologiile moderne și materialele moderne pentru a micșora transferul de căldură din casă spre exterior. E vorba și de pereți, e vorba și de acoperiș, e vorba  și de sobe, hogeaguri și de ferestre, uși – de toate lucrurile. Deși anterior chestia asta era, apropo, bătrânii noștri se preocupau, nu exista materiale atât de performante, nu se numea eficiență energetică, dar ei spuneai doar ,,casa mea e mai caldă” și asta era dintr-un anumit motiv. Dar primul lucru este faptul că instituțiile publice prezintă un exemplu ce s-ar putea face inclusiv la nivel uzual – izolarea termică a pereților, schimbarea sistemului de încălzire pentru a fi utilizat mult mai eficient, sursa energetică, reduci consumul de cărbuni, lemn, de dorit să treci pe surse mai curate – asta e una. Dar al doilea moment, și asta e tot important, pentru că poate omul simplu mai puțin vede legătura directă cu dânsul și cu buzunarul său, însă a fost o frază foarte bine spusă de fostul Prim-Ministru al Marii Britanii – doamna Margaret Thatcher. Ea a spus: ,,Nu există așa ceva ca banul statului, există doar banii plătitorilor de taxe, plătitorilor de impozite”. Deci, toate lucrurile astea care poate aparent nu ar avea legătură directă, omul nu simte care e legătura dintre buzunarul lui și consumul energiei grădinițelor. Însă, și aici apropo, sunt. Dumneavoastră îmi ridicați mingea la fileul la câteva subiecte pe care le-aș putea dezvolta din această idee. Prima – este vorba, într-adevăr, de banii care sunt cheltuiți, și nu doar de clădirea ministerului. Sunt o mulțime de lucrări făcute la școli, grădinițe, la clădiri de primării, la spitale, deci lucrurile astea toate sunt întreținute din bani bugetari, inclusiv cheltuiți de noi. Și aici este un moment foarte important – finanțarea sistemului educațional în Republica Moldova a fost conceput după logica ,,banii merg după copil”. Adică, spre exemplu, o instituție școlară sau educațională primește o anumită sumă de bani per copil care frecventează această instituție. Banii aceștia, până acum, peste 90 la sută, se consumau pe două dimensiuni . Prima – întreținerile clădirilor și salariile pentru corpul didactic. Prin măsuri de eficientizare energetică, reușești să scazi facturile energetice, să scazi volumul de bani care trebuie să-l achiți pentru a asigura un nivel de confort copiilor. Apropo, noi avem și problema asta. În școlile care nu au trecut prin asemenea măsuri, până acum noi avem foarte multe școli în care iarna copii îngheață, efectiv îngheață, într-o iarnă mai friguroasă, acuma nu, copii efectiv nu pot învăța normal în clasă, se îmbolnăvesc pe un cap, din simplu motiv că în școală este frig. Chiar dacă, teoretic, acolo cineva face focul, dar ce folos, pentru că toată asta se duce prin crăpături, prin pereți, prin fisuri de la ferestre etc. Dar în școlile sau în instituțiile care au trecut prin acest proces de anvelopare termică, în primul rând este cu totul un alt nivel de confort, copii frecventează, nu stau bolnavi acasă iarna. Banii economisiți datorită faptului că scad facturile energetice, în mod normal ar fi trebuit reinvestiți în îmbunătățirea proccesului didactic. Deci, baza materială a școlii, materiale didactice, condiții de sală sportivă, adică îmbunătățirea procesului educațional. Apar bani care în mod normal ar trebui să fie bani mai liberi, pe care administrația școlii sau direcției poate să investească în calitatea procesului educațional. Dar, asta doar în condiția în care banii aceștia i-ar fi lăsați școlilor. Noi, din păcate, am avut anul trecut un precedent extrem de prost, când Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului, a anunțat toate instituțiile educaționale că banii care au rămas în sold-uri la instituțiile respective sunt retrași de stat, și în primul rând asta a fost la instituțiile care au scăzut consumurile energetice. Pentru că la salarii nu poți economisi, pentru că colo e stabilită grila de salarizare și numărul de profesori, s-a economisit în mare parte la instituțiile în care au fost realizate măsuri de eficiență energetică și instituțiile care au organizat procesul didactic în câteva schimburi, ca să încălzească școala mai puțin, mai mulți copii să beneficieze de aceeași căldură în școală – păi anume aceste școli au fost defavorizate. Pentru că ei, într-un final, s-au pomenit că la sfârșit de an, sold-urile pe care ei în mod teoretic puteau să le aibă la dispoziție, să le investească într-o calitate mai bună a procesului didactic, le-au fost luate. Asta este o problemă de care noi tot dorim să ne preocupăm, pentru că, altfel, nu vom avea motivația managerilor educaționali.

Dinu Rusu: Probabil că există o explicație în sensul de schimbare de buget, de direcționare de fonduri.

Victor Parlicov: Întotdeauna va exista o explicație, și eu știu că nu există bani în plus la buget. Însă, dacă noi începem să luăm bani de la cei care au depus efort, au realizat careva măsuri, au atras fonduri și luăm banii aceștia de la ei, atunci noi reducem motivația tuturor celorlalți de a face același lucru. Și atunci care este mesajul pe care noi ca stat îl transmitem societății? Din stat care trebuie să servească drept model, care promovează tot ce ține de eficiența energetică, noi, de fapt, scădem elanul pentru cei care vor să se ocupe de asta.

Dinu Rusu: Probabil că la nivel de instituție mai mult…

Victor Parlicov: Corect!

Dinu Rusu: Pentru că la nivel de persoană fizică, dacă ar face aceste schimbări acasă, omul ar simți în buzunarul lui, căci a plătit mai puțin, respectiv, banii s-ar duce pentru alte cheltuieli.

Victor Parlicov: Aici tot este un moment important. Noi avem situația paradoxală în care foarte puțină lume cunoaște, însă, practic, toți din noi beneficiem de careva subvenții fiscale la consumul de energie. În Uniunea Europeană este politica inversă acum, se introduc taxe suplimentare pentru energie. Deci, consumul de energie este taxat suplimentar pentru a stimula oamenii inclusiv financiar să reducă din consumul de energie. La noi, consumatorii beneficiază de scutiri fiscale, ceea ce ține de consumul de energie și, cel mai paradoxal, nu-i problema că scutiri sunt pentru cei săraci, problema e că cei mai mari beneficiari de scutiri fiscale sunt exact acei care nu au nevoie de ele. În momentul în care energia ar fi taxată și costurile cu energia electrică ar fi mai mari, oamenii ar fi mai stimulați, mai încurajați să facă un calcul și să vadă: ,,Da cum aș putea eu reduce factura aceasta energetică?” Subvenția asta fiscală este proporțională consumului de energie. Deci cine beneficiază cel mai mult? Exact cei care consumă mai mult. Nu este băbuța de la țară care are un frigider și un televizor și câteva becuri care le pornește din când în când…

Dinu Rusu: Și în perioada de iarnă deconectează frigiderul, asta e tot un fel de eficiență energetică.

Victor Parlicov: Dar beneficiarii principali sunt cei care, de pildă, au saună acasă. Ăla e consum de energie! Exact același lucru vă dau pentru gaze naturale. Gazele naturale astăzi, TVA este 8 %, toți plătim TVA 8%, adică noi beneficiem de o reducere de TVA de 12% despre care nimeni nu vorbește, nimeni nu cunoaște cine sunt principalii beneficiari de la TVA de 12 la sută? Cei care consumă mult gaz! Și cel mai important că aceste costuri artificial reduse la energie reduc din motivația oamenilor de a investi în măsuri de eficiență energetică. Pe când, spre exemplu, ceea ce face Uniunea Europeană introduce taxe suplimentare la energie, banii din taxele respective se i-au pentru a fi puși în nișe fonduri de investire în eficiența energetica. Adică se i-au bani suplimentari pentru consumul de energie, este descurajat consumul excesiv de energie, și banii acumulați în plus sunt dați la cei săraci și la măsuri de eficiență energetică. Deci, de astfel de politici avem noi nevoie, de astfel de abordări ar fi nevoie în Republica Moldova pentru cu adevărat să ne mișcăm mai rapid pe această dimensiune.

Dinu Rusu: Atunci când vorbim de eficiența energetică, ați pus accentul mai mult pe izolarea termică a clădirilor. Ce ar mai contribui la eficiența energetică într-o gospodărie?

Victor Parlicov: Spre exemplu, în Republica Moldova, cea mai mare parte, în spațiul rural se încălzesc la sobe, deși gaz există în multe sate, dar foarte puțină lume îl utilizează, pentru că este scump. În prezent, sobele, chiar și sobele cele mai bune, foarte bune, au un randament relativ jos, chiar foarte jos. De ce? Pentru că cea mai mare parte de energie care se degajă la arderea cărbunelui, lemnului în sobă, iese pe hogeag. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că noi avem nevoie de câteva ori mai mult lemn, cărbuni etc., pentru a încălzi același spațiu – asta fără a interveni la izolare. Dacă faci izolare- anveloparea termică a clădirii-dacă faci sistemul de încălzire pe surse de încălzire mai eficientă – lucrurile se mai schimbă. Există acum centrale termice care lucrează pe aceleași lemne, doar că ele sunt mai eficiente. De două, de trei ori mai eficiente în funcție de cât de calitativă este soba, poate să fie de patru, de cinci ori mai eficientă. Da, trebuie să-ți mai faci niște investiții în plus, trebuie să-ți mai faci niște calorifere pe care le pui pe perimetru, le pui sub ferestre ca să nu „asude” și ai un nivel de confort termic mult mai bun, sau tot același dar cu costuri mult mai mici.

Deci, genul acesta de măsuri există, repet, putem enumera: izolarea în primul rând a acoperișurilor. La noi una din cele mai mari probleme e acoperișurile. Într-al doilea rând deja ferestrele, ușile, pereții, sistemele de încălzire. Ei, și deja după asta, după ce faci toate măsurile de reducerea a consumului de energie, poți să începi a te gândi la surse regenerabile de energie prin instalarea panourilor fotovoltaice. Astea sunt în primul rând mai scumpe per investiții pe efect obținut. Pentru că da e mai scump să refaci tot sistemul de încălzire decât să-ți instalezi câteva panouri solare. Câteva panouri solare o să-ți de-a efect de câteva procente, dar refacerea sistemului de energie poate să-ți de-a efect de zeci de procente la facutră, la consumul de energie și la emisie în final.

Respectiv, dacă e să vorbim de ordinea care se recomandă să faci investițiile este mai întâi, fac investiții în eficientizarea energetică a clădirii, adică reducerea consumurilor. Cei care astăzi construiesc clădiri de la zero, pot să se intereseze, inclusiv există informație în internet, există și practică inclusiv în Republica Moldova. Știu un exemplu foarte bun, o organizație non-guvernamentală ,EcoVisio” au construit în satul Râșcova o clădire utilizând la maxim potențialul energiei sau, altfel spus, tehnologiile pasive de încălzire-răcire a casei fără să cheltui bani pe surse energetice. Asta e vorba de tehnologii eco-design, adică din momentul proiectării: cum poziționezi casa față de sud, față de nord, cum faci unghiul ca soarele vara când merge mai sus pe cer să nu intre cu razele prin fereastră în casă și să nu încălzească încăperea pe care după aia trebuie să o răcești. Dar iarna, când soarele merge mai jos față de orizont, să treacă pe sub streașină și să ajungă în casă și să încălească la maxim pereții care să preia această căldură. Adică sunt tehnologii numite eco-design care ar permite reducerea esențială și vă asigur că e vorba de zeci de procente de economii ca volum de energie pe care trebuie să-l consumi suplimentar pentru a întreține aceste case.

În general, în Uniunea Europeană, acum se merge pe conceptul că toate clădirile care urmează a fi construite trebuie să respecte tehnologia numită ,,near to zero”, adică consum NET de energie aproape de zero. Clădirea, pe de o parte, consumă energie, pe de altă parte – produce energie. Prin fotovoltaice, prin alte tehnologii și ideea este de a reduce consumul NET de energie la clădire, aproape de zero. Asta este posibil în special pentru casele individuale. Pentru casele multi-multi etajate desigur că asta nu este posibil, pur și simplu cantitatea de energie care poți să o preiai este limitată de spațiul pe care îl ocupi la suprafața la sol. În rest, pentru clădirile individuale care au spațiu suficient cu ogradă, asta este foarte posibil de a face clădiri cu consum de energie aproape de zero. Și dacă le iai de la bun început, și le proiectezi de la bun început conform tehnologiilor de eco-design, costurile nu cresc tare mult dacă faci, de pildă, o casă nouă după principiul clasic, față de o casă nouă după tehnologiile eco-design. Nu sunt mari cheltuieli suplimentare legate de anume tipul de clădire, dar după asta cheltuielile de întreținere scad drastic. Scad cu 50, 60 și mai mult la sută, deci efectiv clădirea poate fi adusă la starea dacă mai ales utilizezi și energia regenerabilă poți să aduci la starea de a consuma aproape zero.

Dinu Rusu: Domnule Parlicov cât de deschise sunt, de altfel, autoritățile publice locale,  cu ele lucrați în mare parte la ceea ce se numește eficiență energetică? La proiecte, atunci când sunt anunțate, câți din primari ridică mâna și zic: ,,Da, îmi doresc eficientizate primăria, grădinița, școala și așa mai departe, să cheltuim mai puțin, să avem un buget în care altfel sunt direcționate finanțele?

Victor Parlicov: Aici sunt câteva noutăți. Una mai proastă și o noutate bună. Noutatea proastă este că majoritatea autorităților publice locale au deficit de cadre, au deficit de capacități pe intern, oameni care să poată scrie proiecte. Pentru că vă dați seama, o primărie câtuși de cât mai mare, cu un buget cât de cât mai răsărit, cu state de personal un pic mai consistente, își poate permite întreținerea unui specialist, deși tot este legat de grila asta salarială. Nu poți ține un specialist bun cu doar 4000/5000/6000 lei salariu. Deci el trebuie să aibă cunoștințe în domeniul energeticii, cunoștințe în domeniul construcției, cunoștințe în domeniul energiei regenerabile, nu poți un asemenea specialist să-l ții la salariu de 6000 lei. Asta este imposibil, el nu rezistă multa colo, stă cât acumulează un pic de experiență și pleacă în sectorul privat. Asta este problema, asta este un deficit mare de capacitate pe care fiecare primărie, fiecare primar activ încearcă să și-o rezolve sub o formă sau alta. Cât noi nu rezolvăm problema salarizării decente în sectorul public nu o să avem oameni competenți. Toți oamenii competenți vor migra în sectorul privat și în sectorul asociativ, în organizații non-guvernamentale.

Ceea ce arată practica la ziua de astăzi este că acele proiecte care au reușit și s-au realizat cu success în Republica Moldova, 90 la sută, sau cea mai mare parte din ele, dacă vorbim de atragerea fondurilor externe, au fost proiecte atrase de primării cu ajutorul organizațiilor non-guvernamentale. Au fost oameni cu care s-a colaborat din sectorul asociativ, care sunt specialiști în domeniul lor, care nu sunt legați de grila salarială din sectorul public și care au fost salarizați inclusiv din aceste proiecte. Inclusiv organizația cu care lucreaz acum, Alianța Pentru Eficiența Energetică și Regenerabile, realizează deja câteva proiecte, beneficiarul principal acum fiind orașul Cantemir. Repet, astfel noi încercăm să compensăm deficitul de capacitate care există la nivelul primăriilor- asta e noutatea proastă.

Noutatea bună este că primăriile au învățat lecțiile și acum se consolidează, inclusiv acum sunt proiecte plătite din bani europeni pentru a consolida aceste parteneriate între autoritățile publice locale și sectorul asociativ pentru ca împreună să poată atrage fonduri, să poată realiza proiecte frumoase. La ziua de astăzi avem deja destule primării cu astfel de asocieere creată, deja calitatea chiar și reacția pe care o am de la donatori externi este că în Republica Moldova calitatea aplicațiilor a crescut. Deci noi deja avem cu mult mai multe aplicații calitative pentru fonduri, decât aveam unu-trei ani în urmă. Localitățile care au atras cele mai multe resurse sunt cele care au reușit cu cele mai bune capacități. De exemplu, Ungheniul participă aproape la toate proiectele, peste tot locul transmite documentele și au o echipă de oameni care lucrează în permanență -atrag resurse. Strășeni, de asemenea, lucrează cu instituțiile financiare internaționale de genul BERD care au niște proceduri și cerințe destul de rigide și serioase. Nu fiecare primărie face față la asemenea cerințe etc. Adică există primării care au rezolvat cumva problemele astea. Din păcate sunt încă puține, dar în general noi suntem pe un trend pozitiv.

Dinu Rusu: Dacă tot vorbeați de pozitiv, de notele astea pozitive, câteva exemple concrete, ca cei care ne ascultă să zică: ,,Facem și noi”. Primari, oameni simpli, facem și noi ce au făcut cei de la Strășeni, de la Cantemir sau de la Ungheni?

Victor Parlicov: Eu aș vrea să dau câteva exemple aici. Primul de la Caălărași. După mine este un miracol tehnologic, dacă doriți, în Republica Moldova acest un proiect realizat la Călărași – ,,Grădinița de copii DoReMi”, care este construită după standartele așa-numitei Case Pasive. Adică, pentru cei care puțin simt cifrele, vreau să vă spun doar că o clădire de peste o mie de metri pătrați este încălzită cu un sistem de încălzire, o pompă termică de 15 Kw. Iarăși pentru cine cunoaște domeniul – este într-adevăr un miracol tehnic. Deci ei au făcut de la zero, apropo, vreau să vă spun că inclusiv proiectarea și construcția s-a făcut de echipe din Republica Moldova sub supravegherea germanilor, finanțarea a fost din Germania și cei din Germania au insistat ca toate lucrările, tot lucrul să fie făcut aici în Republica Moldova – începând de la proiectare, doar că sub supravegherea lor. Și ei au insistat, au lucrat cu companiile noastre până au ajuns la nivelul dorit. Ceea ce se întâmplă la Călărași este un exemplu unic în regiune.

Proiecte de iluminat public – bine, acum deja și tehnologiile s-au dezvoltat, dar la momentul cela când s-a făcut proiectul UE de la Cantemir și Ocnița, era un proiect modern unic, pentru că acolo nu s-a făcut nu doar schimbarea corpului de iluminat și nu doar instalarea corpurilor de iluminat calitative, dar inclusiv sistemul de administrare care permite programarea, care permite reglarea nivelului de luminozitate în dependență de condițiile meteo – dacă este ceață, nu este ceață, este ploaie, asfaltul este umed sau e uscat, reflectă sau absoarbe. Adică tehnologiile care astăzi sunt implementate la Cantemir și Ocnița permit efectiv din oficiu să programezi în așa fel încât corpurile de iluminat să funcționeze întotdeauna, să asigure nivelul minim necesar. Toate lucrurile acestea pot fi programate din oficiu la computer. La momentul acela în Republica Moldova nu existau așa proiecte, astăzi deja probabil că mai sunt proiecte realizate de aceeași calitate și eu cred că urmează multe altele.

Feștelița – deocamdată proiectul este în implementare, noi toți așteptăm cu mare nerăbdare ce va fi și cu ce se va termina proiectul de la Feștelița pentru că acolo ce au reușit ei să facă este că întreg Planul lor de acțiuni în energia durabilă și climă, l-au pus într-un proiect și l-au câștigat. Și, respectiv, satul trebuie să se transforme, trebuie să fie practic foarte multe lucruri noi pentru că iluminatul stradal se schimbă, se introduce iluminatul stradal peste tot la standarde moderne. Parc fotovoltaic, sistem de încălzire cu biomasă, salcie energetică care să servească drept biomasă pentru centralele termice care să încălzească clădirile  publice. Adică un complex întreg de măsuri care într-adevăr au toate șansele să transforme localitatea, și noi așteptăm cu nerăbdare să fie finalizat proiectul, să vedem efectele acestuia, să ducem acolo oamenii să le arătăm ce se poate de făcut dacă depui efort și există o colaborare bună între administrația publică locală și sectorul asociativ.

Dinu Rusu: Deci avem exemple pozitive care pot fi urmate cu certitudine, chiar și dincolo de proiecte sau pentru că mulți ar zice că sunt costuri. Poate o autoritate publică locală care nu are un proiect, dar are intenția, să facă astfel de schimbări?

Victor Parlicov: Poate face dar cu pași mult mai lenți. Dacă să vorbim de realizarea măsurilor cu resurse proprii ar fi dificil. Dificil din simplu motiv că resursele disponibile la primării sunt foarte limitate și capacități umane, dar și resurse financiare. Și atunci cele mai frumoase, cele mai rapide și cele mai vizibile efecte sunt dacă vine finanțare directă de obicei extern, astea sunt fondurile europene, fondurile de la Facilitatea Globală de Mediu, adică prin proiecte mai esențiale

Dinu Rusu: Am aflat ce înseamnă eficiență energetică, dincolo de economii înseamnă și protecția mediului. La această temă cu certitudine vom reveni. A fost expertul național în cadrul „Convenției Primarilor Est” – Victor Parlicov. Vă mulțumesc!

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).