fbpx

Ne plantăm oare viitorul? Campania națională de înverzire, sub lupa activiștilor de mediu

 Ne plantăm oare viitorul? Campania națională de înverzire, sub lupa activiștilor de mediu

Foto: Facebook/Ministerul Mediului al Republicii Moldova

Susține Ecopresa, distribuie!

Campania națională de înverzire a plaiului a demarat anul acesta pe 13 noiembrie, sub genericul ambițios „PLANTEAZĂ-ȚI VIITORUL”. Zeci de instituţii de stat, private, locale şi neguvernamentale au dat curs apelului de implicare, plantând în prima zi circa 100,000 de puieți și 4,5 tone de ghinde de stejar. Pe parcursul următoarelor săptămâni de campanie, se plănuiește a fi plantați peste cinci milioane de puieți, pentru a sprijini regenerarea naturală a aproape 580 de hectare și a completa câteva mii de hectare de plantații recente.

Pe cât de impresionant arată campania de înverzire anul acesta, succesul acesteia pe termen lung presupune mai mult decât un grad mare de mobilizare. Debutul campaniei în luna noiembrie în loc de octombrie a fost un pas în direcția bună – după mulți ani în care ecologiștii au bătut alarma despre perioada nefavorabilă – care însă nu răspunde pe deplin provocărilor aduse de schimbările climatice, și nici nu elimină nevoia unei continuități a acțiunilor de plantare.

Am stat de vorbă cu patru activiști din Republica Moldova despre cum văd ei o campanie de înverzire cu adevărat de viitor, bazat pe experiența lor în plantarea – și mai ales, creșterea – copacilor.

Petru Vinari: „Din 844 de primării câte sunt la noi, puțin mai mult de 300 au răspuns apelului de a se implica în campania de anul acesta

Foto: Facebook/Plantăm fapte bune în Moldova

Petru Vinari este președintele Asociației Parcurile Viitorului și coordonează proiectul „Plantăm fapte bune în Moldova” din 2015. După el, campania națională de înverzire ar avea mult de câștigat de pe urma unei viziuni strategice la nivel local, susținută prin legislație: „Ar fi de dorit ca APL-urile (Autorități Publice Locale, n.a.) să aplice cât mai multe regulamente și legi care există la nivel național, însă care întârzie să fie preluate la nivel local. Dacă ele ar fi în vigoare și pe plan local, oamenii s-ar gândi la plantările acestea nu doar ca la o acțiune simbolică, ci una strategică, cu obiective reale de atins – de pildă ca, în atâția ani, din contul lucrărilor întreprinse în cadrul campaniilor respective, să se împădurească un kilometru de fâșii forestiere de protecție împotriva vânturilor si precipitațiilor torențiale.

Avem exemple de primari care au abordat într-adevăr sistematic problema. Spre exemplu, Vasile Țântari, primarul satului Copceac din raionul Ștefan Vodă, a plantat în timpul mandatului său peste 400 de hectare de perdele forestiere. Nu e vorba că nu se poate, dar nu se vrea”.

Pe lângă viziune strategică, Petru consideră că este nevoie de mai multă mobilizare din partea APL-urilor și mai multă colaborare cu Moldsilva, ca principale entități implicate în plantările forestiere. „Din 844 de primării câte sunt la noi, de partea asta a Nistrului, puțin mai mult de 300 au răspuns apelului de a se implica în campania de anul acesta.

Unele APL-uri nu vor să-și dea terenul în fondul forestier gestionat de Moldsilva, pentru că, în anii ’90, când primăriile au făcut asta, nu le-a mai fost returnat terenul. Cu toate astea, ar fi logic ca Moldsilva să gestioneze acest teren, pentru că ei sunt instituția specializată. Ei au cunoștințe, corp ingineresc, utilaje și drept urmare, rezultatele lor sunt mai ridicate în tot ceea ce ține de extinderea și creșterea fondului forestier”.

Eugen Guzun: „Trebuie să ne adaptăm, să fim mai flexibili și să renunțăm complet la dăți fixe

Foto: Arhiva proprie

Eugen Guzun este unul din coordonatorii inițiativei Seed It Forward, pe care a cofondat-o în 2015 cu misiunea de a „crește arbori și oameni, pentru o Moldovă mai verde”- aceeași misiune pe care și-ar dori să o regăsească în campaniile de înverzire. „Aș dori în primul rând schimbarea discursului: nu trebuie să organizăm campanii de plantare, ci de CREȘTERE a arborilor. Când cineva mă întreabă când plantăm, de ce încă nu, le recomand să ia un hârleț, să încerce să facă o groapă, să fărîme bulgări și îndată va înțelege situația. Nu a plouat, solul e dur ca betonul, deci dacă nu a fost pregătit din timp, e aproape imposibil. Noi tot creștem puieți, dar eu vreau să-i scot la timpul potrivit, cu cât mai multă rădăcină, și să-i plantez normal ca să le dau maximum de șanse să crească”.

Seed It Forward a fost încă de la început printre proponenții cei mai vocali pentru renunțarea la campaniile naționale de înverzire derulate în octombrie, lucru care s-a întâmplat în sfârșit anul acesta. Însă după cum explică Eugen, această victorie este doar o mică parte din puzzle. Pentru ca eforturile de plantare să țină pasul cu schimbările climatice, este nevoie de adaptabilitate și o privire de ansamblu asupra problemei. „Zonele climatice migrează la nord, anotimpurile se schimbă, vremea devine tot mai imprevizibilă. Trebuie să ne adaptăm, să fim mai flexibili și să renunțăm complet la dăți fixe. Se pare că nu vom mai vedea politicieni cu hârleț în octombrie – deja e mai bine, însă puieți cu frunze în octombrie la Moldexpo au fost totuși și acest an. La fel continuă greblatul frunzelor, văruitul copacilor maturi, tăieri greșite de mentenanță a arborilor, printre alte greșeli”.

Din experiența lui Eugen, ingredientele unei plantări cu rezultat sunt viziunea de viitor și continuitatea acțiunilor, inclusiv din partea autorităților. „Cred că succesul unei plantări depinde cel mai mult de scopul și comunitatea care plantează. Dacă, de pildă, pe un deal vin orășeni să planteze mii de puieți, exact unde localnicii ies cu capra la păscut, iar orășenii, cel mai probabil, nu vor mai trece să vadă puieții niciodată, atunci capra învinge. Dacă însă comunitatea locală vrea să creeze un spațiu verde, apicol sau fructifer și începe cu 10-100 puieți, înțelege toate riscurile și își asumă responsabilitatea de a-i crește ca pe pomii din grădina lor, atunci puieții vor învinge.

Aș vrea să-i văd pe politicieni venind și vara la udat, prășit, să vadă caprele mâncând copacii. Probabil atunci, efortul investit în plantări, cât și direcția campaniilor de informare și a resurselor, se vor redresa”.

La fel de importante sunt micile eforturi pe care le poate face oricare din noi pentru a proteja copacii sădiți, inclusiv prin mai multă vizibilitate a evoluției lor. „Aș îndemna pe toată lumea să monitorizeze oricând au ocazia puieții pe care i-au plantat. Cu toții au telefon și pot fotografia când totul e bine sau cînd se întîmplă lucruri urâte. Trimiteți aceste fotografii în comunitățile cu care ați plantat, la organizatori, politicieni, autorități locale. Pe lângă asta, mi-aș mai dori ca oamenii să nu treacă indiferenți pe lângă puieți: se poate rupe iarba înainte să înece complet puieții, sau măcar o panglică de legat, să fie mai observabili”.

Gabriela Isac: „Un rol esențial ar trebui să îl joace două componente informaționale: una că trebuie să plantăm, și alta CUM plantăm

Foto: Facebook/Seed It Forward

Gabriela Isac se numără, de asemenea, printre fondatorii inițiativei Seed It Forward, pe care o coordonează alături de Eugen. Pentru Gabriela, o campanie de înverzire nu este completă dacă nu te învață să plantezi corect, lucru pe care îl promovează deja de mulți ani prin materiale informative, instruiri și ateliere. „În cadrul campaniei naționale de înverzire, un rol esențial ar trebui să îl joace două componente informaționale: una că trebuie să plantăm și alta CUM plantăm, cum facem astfel încât copacii să aibă cât mai multe șanse să crească. Cu părere de rău, în continuare observ că în unele locații, oamenii care se pornesc să planteze specii nepotrivite sau plantează necalitativ. Dar sunt și momente minunate – de exemplu, m-am bucurat să văd că sunt sădiți stejari din ghindă pentru a regenera pădurea și că se scrie despre asta.”

O plantare corectă depinde mult de alegerea perioadei optime, când puieții întâlnesc condițiile meteo prielnice pentru dezvoltare. Mutarea campaniei naționale de înverzire de anul acesta mai târziu nu a eliminat problema secetei, însă Gabriela vede un prim pas îmbucurător spre o planificare mai flexibilă a campaniilor viitoare. „Natura nu ține cont de calendar. Ani la rând, înainte ca data să fie mutată, Ziua Națională de Înverzire a Plaiului a fost în ultima sâmbăta a lunii octombrie, chiar și pe timp de secetă severă. Mutarea dății n-a schimbat situația radical (seceta continuă), însă acest precedent e unul foarte bun ca pe viitor să se ia în calcul realitatea schimbărilor climatice și a condițiilor meteo. Iar odată cu răcirea vremii, copacii deja s-au pregătit mai bine de hibernare”.

Alexandru Sainsus: „Odată ce am udat puietul, solul dimprejurul gropii absoarbe imediat apa turnată, ca nisipul

Foto: Facebook/Alexandru Vasile Sainsus

Alexandru Sainsus a fondat platforma Arboretum.live acum trei ani, însă de plantări și creșterea materialului săditor se ocupă din 2016. Ca și ceilalți activiști cu care am discutat, Alexandru atrage atenția asupra secetei din ultima perioadă, care se răsfrânge inevitabil și asupra eforturilor de înverzire. „Desigur că situația în care se află Republica Moldova cere o mobilizare totală și o atitudine cât mai responsabilă față de problema pădurilor și creșterea suprafeței acestora. Pe de altă parte, este important să ținem cont și de elementul natural, de specificul anotimpului pentru fiecare an în parte. Acum avem o secetă hidrologică destul de îndelungată, întrucât, în ultimele trei-patru luni, am avut extrem de puține precipitații sau chiar deloc în unele localități. Respectiv, pământul este foarte uscat la o adâncime mare, deja chiar la 1/2–1 metru, ceea ce compromite foarte mult plantările care au loc la moment”.

Pentru a controla eficient umiditatea solului, Alexandru recomandă plantările la scară mică în jurul spațiilor de locuit, precum și folosirea de preparate adiționale pentru plantările de scară mare. „Solul fiind foarte uscat în adâncime, odată ce am udat puietul cu două-trei căldări de apă, solul dimprejurul gropii absoarbe imediat apa turnată, ca nisipul. Drept urmare, puietul rămâne într-un boț de glod, care foarte repede se evaporă din cauza aerului uscat. Ceea ce putem să facem este să utilizăm terenurile din jurul caselor noastre, să plantăm acolo unde vedem posibil câțiva copaci și să-i udăm atât cât va fi nevoie.

Pentru plantări extinse, putem utiliza preparate adiționale precum hydrogelul, testat de noi în anii trecuți cu rezultate destul de bune. Un gram de praf de hydrogel absoarbe și reține până la 20 grame de apă, pe care o întoarce rădăcinii copacului pe parcursul a câtorva zile, ori săptămâni, fără a-i permite să se răspândească rapid în solul dimprejurimi sau să se evapore”.

O altă metodă de adaptare la situația curentă ține de însuși materialul săditor și metoda de creștere a acestuia. Arboretum promovează de ani buni creșterea puieților cu rădăcină protejată în containere, metodă recomandată și de specialiștii de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. „Puieții din containere permit o flexibilitate mult mai înaltă, astfel încât putem, practic, să plantăm tot anul împrejur. Totodată, această metodă este mult mai apropiată de cea naturală decât răsădirea prin transplantare e puieților, așa că puieții se prind mult mai bine. Astfel, efortul de mobilizare pentru înverzire ar putea fi extins pe toată durata anului, cu eficiență și productivitate sporite”.

Plantarea arborilor în mod organizat, cu mobilizarea tuturor cetățenilor, are loc în Republica Moldova din 1995, când Ziua Națională de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră” a fost instituită prin decret prezidențial. Inițial, această campanie avea loc primăvara, în prima sâmbătă din aprilie, ulterior fiind decisă mutarea ei în ultima sâmbătă a lunii octombrie și, începând de anul acesta, la mijloc de noiembrie, pentru un grad mai mare de prindere a puieților. Campania de înverzire va continua până pe 27 noiembrie, iar localitățile care participă la plantare pot fi verificate pe pagina mediu.gov.md


Susține Ecopresa, distribuie!

Clara Abdullah

Leave a Reply